PRIORITATILE SATULUI ROMANESC

Din pacate, in acest moment satul este un loc semi-abandonat, unde raman doar cei prea batrani sa–si caute un rost altundeva iar tinerii sunt tot mai putini, cautand sa fuga spre orase pentru a beneficia de un trai decent.

Satul romanesc este sufletul acestui popor, iar starea lui actuala, de abandonare, se reflecta direct in criza morala si identitara a romanilor. Ceea ce nu realizam este ca satul, acum un calcai al lui Ahile al Romaniei,  reprezinta una dintre solutiile iesirii din criza economica si demografica dar si din ratacirea in care am fost antrenati incepand cu 1945! Orasul nu poate oferi nici pe departe conditiile de viata sanatoasa ce pot fi regasite doar alaturi de natura, intr-un sat dezvoltat la nivelul pe care-l merita si pe care-l asteapta de atata vreme. Doar la sat ne putem regasi identitatea pierduta in tumultul istoriei !

Dar pentru ca satul sa-si castige statutul binemeritat, sunt inca atat de multe lucruri de facut !

Pentru a putea revitaliza satul, acesta trebuie privit ca o entitate vie, care are nevoie de anumite conditii prielnice si anumite fluxuri economice, spirituale si umane pentru a se dezvolta.

Ca si solutii posibile, majoritatea fiind deja sunt vehiculate in mass-media, pe langa atragerea de fonduri europene este nevoie de o strategie pe mai multe niveluri, incepand cu initiativa privata si sfarsind cu statul, forta acestor masuri constand tocmai in aplicarea lor sincronizata. Voi incerca sa enumar mai jos principalele directii in care ar trebui sa actioneze o astfel de strategie:

La nivelul initiativei private, asocierea este prioritatea numarul unu pentru reconstructia satului. Este singura solutie pentru eficientizarea agriculturii pe loturi mici de teren precum si pentru dezvoltarea cercurilor de meserii. Introducerea modelului distributist, deja functional in alte tari, este o optiune ce ar trebui luata in calcul.

• Arendarea, desi nu trezeste amintiri prea placute, este printre cele mai indicate solutii, favorizand predictibilitatea afacerii pe termen lung si ocolind problema faramitarii loturilor de teren
• In afara agriculturii de subzistenta, care daca este dezvoltata corect, eficientizata si incurajata, ar putea genera mici fluxuri alimentare catre orasele din imediata vecinatate, lucrul organizat si eficient al loturilor de teren agricol de cateva hectare ar putea alimenta ramura bio a industriei alimentare, ramura ce se va dezvolta natural deoarece majoritatea romanilor au prea putini bani pentru a folosi ingrasaminte chimice. Trebuie, de asemenea, incurajate afacerile de colectare si distribuire a acestor alimente.

Astfel, pe langa agricultura propriu-zisa, in mediul rural ar aparea noi locuri de munca in domeniul colectarii, prelucrarii si transportului acestor alimente.

• Mestesugurile specifice satului ar trebui promovate din nou, in cercuri de meserii, creandu-se in paralel si piata de desfacere pentru produsele rezultate, in multe cazuri mai frumoase si mult mai trainice decat cele produse industrial dar si mai scumpe. Aceste mestesuguri ar trebui dezvoltate in special in zonele turistice, unde lantul de distributie este mult redus, de multe ori cumpararea facandu-se chiar de la producator !
• Reabilitarile caselor traditionale, cu materiale originale naturale, sanatoase si mai ieftine decat cele actuale si mult mai rezistente. Costurile sunt in jur de 30% din cele ale constructiei unei case noi, cu materiale moderne
• Incurajarea constructiilor/reabilitarilor de pensiuni si ferme, prin scutirea de impozit pe o perioada de 5-10 ani. Turismul rural trebuie promovat, prin infiintarea sau aderarea la asociatii si retele de turism la nivel national si international. Foarte importante sunt parteneriatele si schimburile de experienta cu tarile care exceleaza in domeniu
• Program de atragere a populatiei rurale catre agricultura – incurajarea programului american un animal de ograda pentru fiecare (de a aduce gratuit cate o vita sau ovina in fiecare gospodarie), investitia amortizandu-se prin recuperarea primului animal nascut in ograda respectiva. Deoarece cred ca acest program a luat sfarsit deja, o idee ar fi reluarea lui intr-o versiune imbunatatita.
• Promovarea modelului pensiunilor munca pentru cazare – vacante active. Exista deja retele internationale ce au inceput sa patrunda si in Romania iar efectul ar fi repunerea in valoare si reabilitarea unor gospodarii taranesti, cu ajutorul unor cetateni straini care deja au o experienta bogata in astfel de activitati. Este adevarat ca intr-o prima faza, la nivelul taxelor, nu va exista un impact vizibil, insa va ajuta la cresterea nivelului de viata si pregatirea satului pentru o etapa ulterioara, cum ar fi agroturismul.
• Inregistrarea pensiunilor si altor facilitati de cazare rurala intr-un anuar cu parteneriat stat – privat, anuar disponibil si pe site-ul ministerului turismului si in punctele de informatii turistice
• Incurajarea schimburilor de experienta si a stagiilor de perfectionare inAustria, Germania, Spania si Elvetia, prin intermediul camerelor de comert si industrie, a asociatiilor familiale sau a primariilor

 

La nivelul statului, directiile de actiune sunt multiple :

• Revitalizarea caselor de cultura, majoritatea fiind lasate in ruina in ultimii 20 de ani sau refolosite cu alta destinatie. Cercurilor folclorice, mai ales in comune, ar fi una dintre activitatile ce s-ar putea desfasura in aceste case de cultura. Tesaturile traditionale sau sculptura in lemn, precum si cercurile de limbi straine, muzica clasica, cinematografie, pictura, teatru ar putea imbogati spatiul cultural satesc.
• Redimensionarea arealului comunelor, pentru a optimiza distantele fata de satele componente. Astfel, comuna ar deveni un centru de desfasurare a unor activitati care nu ating pragul de rentabilitate in cazul satelor cu cateva zeci sau sute de locuitori. Cruciala este starea drumurilor si a transportului care leaga satele de comuna de care tin.
• Modelul comuna-mic oras: focalizarea industriei alimentare, depozitelor, transportului, scolilor, activitatilor culturale, medicale si de reciclare in comune. Reorganizarea comunelor pentru a putea deservi la nivel de activitati complexe (administratie, scoli, licee, centre profesionale, cluburi, linii de productie-imbuteliere, colectare/reciclare deseuri) satele situate pe o raza de 10-15 km
• Conceperea unui program de dezvoltare a comunelor si a micilor orase – in corelatie cu turismul, agricultura, axele rutiere si investitiile strategice:

• ·         Dezvoltarea satelor si comunelor in contextul agriculturii informatizate si ecologice, a liniilor de productie aferente, a surselor de energie curata individuala, a industriei de reciclare si ecologizare si a turismului
• ·         Prioritizarea dezvoltarii rurale in functie de axele rutiere si economice
• ·         Stimularea stabilirii la sat a pensionarilor cu venituri ridicate, atat din tara cat si din strainatate
• ·         Stimularea stabilirii la sate a unei parti a populatiei cu pregatire superioara, prin crearea tuturor facilitatilor ce pot fi gasite la oras si prin stimularea unor categorii de activitate economica ce se preteaza satului si care necesita pregatire superioara: munca in distant – pe internet, gestiunea financiara si computerizata a fermelor, a liniilor de productie alimentara, a uzinelor de reciclare a deseurilor, a centrelor de productie de energie electrica curata, scoli si licee, spitale comunale, gestiunea pensiunilor si hotelurilor, manufacturi, servicii comunitare, etc.
• ·         Cresterea numarului de consultanti si de birouri de care se ocupa cu aceste fonduri. Infiintarea de birouri suplimentare pentru inlesnirea accesarii fondurilor europene in special in zona rurala, in comune.
• ·         Eficientizarea (prin informatizare si calificare) a serviciilor de procesare de dosare
• ·         Simplificarea dosarelor si crearea unor dosare “preformatate” pt. a sprijini intreprinzatorii. Prezentarea catre noii doritori a unor dosare model, din fiecare domeniu, care au reusit sa accesesze fondurile UE
• ·         Consultanta la preturi mici din partea statului sau parteneriat cu firme de consultanta (prin plata unei cote din tariful consultantei, cu conditia ca firma de consultanta sa se incadreze intr-un tarif prestabilit) pt. accesarea de fonduri europene
• ·         Reportarea, cu acordul UE, a celor 10 mld de euro neaccesati din ultimii 4 ani pe urmatorii 5 ani. Cresterea fondurilor maxim accesibile pentru Romania de la 3 la 5 mld. Euro anual;
• ·         Reforma agriculturii pentru cresterea eficientei si productivitatii:
  • ·         Crearea si urmarirea unei strategii de dezvoltare si investitii pe termen lung (minim 10 ani) in agricultura la nivel national precum si conceperea unei strategii fiscale de incurajare a asocierii in agricultura
  • ·         Promovarea sectoarelor „bio” in agricultura deoarece tara noastra are un potential extraordinar in aceasta directie.
  • ·         Stimularea calificarii si cresterii productivitatii fortei de munca in agricultura de ultima generatie prin formari platite din fonduri europene specifice.
  • ·         Colaborarea cu ministere ale agriculturii din tarile vestice pentru a accelera schimbul de experienta si aplicarea unor solutii verificate in timp. Doua modele bune de urmat ar fi agricultura austriaca si cea spaniola.
  • ·         Facilitarea investitiilor in noile tehnologii agricole – informatizarea fiind un domeniu prioritar:
    • ·         Automatizarea procesului agricol, reducand drastic cheltuielile cu mana de lucru. Pentru a avea acces la tehnologie, sunt esentiale linia de creditare si unele reduceri de taxe
    • ·         Facilitarea asocierii la achizitia de utilaje agricole – prin accesul facil la credite speciale a asociatiilor de producatori
    • ·         Favorizarea leasing-ului pentru utilaje sau crearea unor baze de imprumut a utilajelor ar rezolva partial si problema tehnologizarii
    • ·         Refacerea sistemului de irigatii din fonduri europene si construirea de noi canale de irigatii. Prioritare sunt zonele vulnerabile la desertificare si la eroziune accentuata a solului
    • ·         Incurajarea prin fiscalitate redusa a cresterii volumului productiei si numarului producatorilor in agricultura pentru a a putea acoperi nevoia interna (actualmente acoperita majoritar  din import) si pentru ca Romania sa devina unul dintre principalii producatori agricoli ai Europei:
      • ·         Incurajarea culturilor de plante celor mai productive in contextul climei si solului din tara noastra prin acordarea de subventii mai mari decat media nationala. Totul trebuie corelat si cu strategia la nivel european, pentru a nu intra in concurenta directa cu tari producatoare ce au deja un brand greu de egalat.
      • ·         Sprijinirea dezvoltarii brandurilor agricole pe regiuni si pe domeniile strategice de produse agricole
      • ·         Incurajarea asocierii (folosirea in comun a utilajelor, creditelor, spatiilor de depozitare, a mijloacelor de transport) si vanzarii directe, fara intermediari: de la recoltare, linie de productie, transport, desfacere
      • ·         Acordarea de facilitati fiscale regionale pt. producatorii din fiecare regiune pentru ca 70% din produsele alimentare comercializate local sa provina din regiunea respectiva
      • ·         Crearea de catre stat, cu fonduri de infrastructura, a unor centre de colectare/depozitare pe raza oraselor (40-50 km) pt. produsele agricole ceea ce ar duce la scaderea pretului majoritatii alimentelor
      • ·         Crearea de infrastructura de transport pentru deservirea zonelor urbane din productia locala
      • ·         Incurajarea constructiei de “gospodarii independente”: energetic, alimentar (mai putin reciclare deseuri, canalizare)

• De asemenea, se poate imagina un model similar pentru orasul deservit de mediul rural inconjurator. Astfel, pe o raza de 30-40 de kilometri, in functie de starea cailor de acces, satele si comunele pot sustine alimentar si turistic nevoile populatiei urbane. Preturile alimentelor ar fi reduse simtitor, datorita costurilor mici de transport si stocare, furnizand in acelasi timp alimente proaspete mediului urban. In schimb, populatia urbana poate beneficia de resedinte temporare la sat, sau daca reteaua de transporturi o permite, rezidenta permanenta la sat. Aceasta ar crea fluxuri financiare catre mediul rural.
• Reabilitarea patrimoniului istoric: cladirilor istorice (biserici, castele, etc.) vestigii arheologice, linii de cale ferata de epoca, cu infrastructura aferenta, pentru completarea aerului istoric al cladirilor : mocanite, calea ferata Oravita-Anina (http://www.romanialibera.ro/actualitate/transilvania/cea-mai-veche-linie-de-cale-ferata-din-romania-va-fi-desfiintata-203241.html ), Bucova- Sarmisegetuza sau Pitesti-Curtea de Arges (http://www.adevarul.ro/locale/pitesti/Ruta-feroviata-Pitesti-Arges-inchide_0_365363869.html ), podul de la Cernavoda, etc.
• In paralel cu aceasta reabilitare ar trebui definit un stil arhitectonic specific pentru fiecare regiune, de care sa tina cont fiecare cladire noua macar din zona centrala a satului, unde sunt de obicei concentrate majoritatea monumentelor arhitecturale, in restul satului putandu-se construi cu respectarea unor norme mai putin rigide.
• Productia in tara de utilaje agricole la preturi mult mai reduse decat cele din Uniunea Europeana ar creste posibilitatile de investitii ale agricultorilor romani.Productia de tractoare cu componente chinezesti este un inceput, la fel ca si cele importate din Belarus.
•  Credite agricole si pentru utilaje cu participarea statului, intr-un parteneriat cu bancile private,  la o rata mai scazuta decat cea a bancilor comerciale pentru ca rata medie a dobanzilor sa fie sub cea actuala
• Infiintarea unei banci pentru investitii in agricultura si turism, spijinita de stat, dupa modelul « Credit Agricole »

• Eficientizarea absorbtiei fondurilor europene prin scaderea birocratiei, cresterea nivelului de informare a populatiei si prin alocarea mai multor resurse din partea statului cu scopul oferirii de consultanta si a sporirii accesului cetatenilor la aceste fonduri:

 

In final, ar trebui sa ne folosim de faptul ca avem un comisar european pentru agricultura, lucru care ar trebui sa fie benefic atat pentru strategia agricola a Romaniei cat si pentru intreaga Uniune Europeana. Este o oportunitate unica si o experienta care ar trebui capitalizata urgent !

Inchei aici nutrind speranta ca satul romanesc nu este irecuperabil ci doar trece printr-o criza temporara ce va lua sfarsit cat de curand, iar dezvoltarea sanatoasa a Romaniei, va avea la baza si contributia satului, atat din punct de vedere economic cat si moral !

 

 

Marius Zgureanu