Daily Archives: mai 19, 2012
Falimentul Greciei nu înseamnă nimic altceva decât STARE DE RĂZBOI
Armată pe străzi, bănci declarate în faliment și închiderea granițelor. Este părerea lui Aditya Chakrabortty, șeful departamentului de știri economice al publicației the Guardian. Opinia nu mai apare foarte departe de adevăr după ce neonaziștii au ajuns la putere în Grecia.
Colapsul Greciei ar însemna ca armata să fie scoasă pe străzi pentru a menține ordinea, oamenii vor ieși cu banii din țară, iar granițele se vor închide, spune Aditya Chakrabortty. Pe scurt, dezastru economc, politic și social.
Ieşirea Greciei nu înseamnă sfârşitul, ci începutul dezastrului
O eventuală ieşire a Greciei din zona euro nu va fi „sfârşitul unei evoluţii negative”, ci „începutul unei evoluţii şi mai negative”, a estimat vineri preşedintele Parlamentului European, social-democratul german Martin Schulz, într-o declaraţie din Atena pentru postul de radio public din Germania.
„Mulţi consideră că ar fi sfârşitul unei evoluţii negative, în opinia mea ar fi începutul unei evoluţii şi mai negative”, a declarat oficialitatea europeană pentru Deutschlandfunk.
„Nu am spus că această opinie nu există, dar o consider foarte riscantă”, a continuat preşedintele PE, citat de AFP.
În această eventualitate, „economia greacă se va prăbuşi în câteva zile”, iar europenii vor trebui să-i vină în ajutor cu alte „miliarde de euro”, a estimat Martin Schultz. Acesta a concluzionat: ‘Am impresia că nu s-a încercat totul’ pentru stabilizarea politică şi relansarea economică a ţării.
Cei doi mari câştigători ai scrutinului tercut din Grecia sunt formaţiunea stângii radicale, SYRIZA (având o ideologie anticapitalistă, ecosocialistă, antiglobalizare( opusă memorandumului de acord al Greciei cu creditorii ei, ce devine a doua forţă politică a ţării, şi partidul neonazist Hryssi Avghi (Zori de Aur), care a intrat în forţă în parlament, pentru prima oară.
Uitați de Grecia! O țară din Europa se apropie de COLAPS FINANCIAR
Belarus
Prea multe ruble fără valoare pe piaţă ameninţă cu revenirea unei inflaţii galopante şi cu o nouă devalorizare a banului.
Băncile comerciale ţin în Banca Naţională a Belarus (NBB) suma uriaşă de 57,5 mii de miliarde de ruble (7,1 miliarde dolari), bani care de pe o zi pe alta pot ajunge pe piaţă sub formă de credite pentru populaţie şi firme. În opinia experţilor independenţi de la portalul BEL.BIZ, această situaţie va duce la un salt al preţurilor şi la devalorizarea rublei.
Anul trecut, economia belatusă condusă de la centru s-a aflat în criză profundă. Inflaţia a fost cea mai mare în lumea civilizată – 107,8%; rubla a fost devalorizată de două ori în raport cu dolarul (în total cu circa 70%).
Pentru acest an Minskul a conceput un plan ambiţios al inflaţiei la nivelul de 19-22%. De miercuri este în vigoare noua dobândă scăzută la nivelul de 34%. Inflaţia în ianuarie-aprilie a crescut cu 6,8%.
În opinia experţilor, băncile posedă resurse excedentare de ruble belaruse şi vor încerca să scape de ele prin creşterea creditării. Or, acest lucru va provoca imediat efectul domino-ului – va creşte masa de bani în circulaţie, preţurile vor sări în sus şi va urma devalorizarea rublei.
Vicepremierul Viktor Siemaşko a propus reducerea radicală a dobânzilor la 22-25%. Dar întrucât cel maiimportant economist al ţării – Aleksander Lukaşenko nu s-a pronunţat în această problemă, dobânzile sunt la nivelul de 34%.
Lukaşenko vrea în schimb ca guvernul să majoreze veniturile medii ale belaruşilor la 500 dolari (în prezent 390 dol.), iar majorarea veniturilor înseamnă o nouă creştere a masei de bani pe piaţă.
Banca centrală îşi dă seama de pericol, dar şefa sa, Nadejda Ermakova, nu are curajul să-l convingă pe dictator de pericol. Lukaşenko a anunţat: „Veniturile populaţiei vor creşte. Indiscutabil”.
Aceste măsuri nu sunt conforme cu condiţiile de creditare a FMI şi cu împrumuturile (3 miliarde dolari) acordate Belarusului de către Banca Euro-Asiatică de Dezvoltare (controlată de Rusia). Banca aceasta a oprit a treia tranşă acordată Minskului, explicând cu nerespectarea celor stabilite în acord.
Minskul îndatorat (peste 35 miliarde dolari din care 13 miliarde sunt datoriile statului) cere să i se elibereze a treia rată a creditului – 440 milioane dolari.
„Săptămâna viitoare ne vom întâlni în această chestiune cu conducerea băncii şi cu Ministerul rus de Finanţe” – a anunţat joi pentru agenţia Belta ministrul de finanţe Andrei Harkoveţ.
PREGĂTIŢI-VĂ: Iată ce se va întâmpla dacă Grecia părăseşte zona euro
Tot mai mulţi analişti încep să prezică retragerea Greciei din zona euro, pe măsură ce liderii europeni continuă să ceară noi măsuri de austeritate.
Agenţia de rating Fitch a retrogradat ieri Grecia din cauza riscului crescut ca ţara să părăsească Uniunea Monetară Europeană, bancherii de la Citi spun că în acest moment există şanse de 50-75% ca Grecia să iasă din uniune, economiştii presează pentru o înlăturare a Greciei, chiar şi politicienii arată o indiferenţă surprinzătoare la o retragere a Greciei din spaţiul european.
Dacă analiştii speculează de ceva timp pe marginea a ceea ce ar urma să se întâmple, acum apar tot mai multe informaţii despre ceea ce s-ar putea întâmpla cu o situaţie considerată nu demult o idee nebunească, dar care apare tot mai clar ca o posibilitate.
Mai jos găsiţi o compilaţie din predicţiile făcute de economiştii lumii cu privire la ieşirea Greciei din Uniunea Europeană:
16. În primul rând, Grecia va promulga legi cu privire la rata de schimb a noii drahme.
15. Grecii vor trebui să emită legi de prevenire a retragerii depozitelor bancare.
14. Evident, grecii vor încerca cu disperare să evite aceste legi.
13. Neîncrederea în noua monedă va crea o piaţă neagră masivă.
12. Valoarea noii drahme se va prăbuşi în raport cu alte monede.
11. Instabilitatea politică ar putea distruge Grecia.
10. Banca Centrală Europeană va fi instituţia internaţională asupra căreia se vor muta majoritatea criticilor după o ieşire a Greciei din zona euro.
9. Băncile naţionale din zona euro şi Banca Centrală Europeană vor face faţă unor pierderi uriaşe, ameninţându-le solvabilitatea.
8. Potrivit estimărilor UBS, Produsul Intern Brut al Greciei se va contracta cu 50%.
7. CONTAGIUNE: Frica se va răspândi în toată zona euro, lovind deopotrivă băncile şi guvernele.
6. Această frică ar putea conduce la masive scurgeri de depozite din băncile din Italia şi Spania
5. Retragerea Greciei ar putea determina Banca Centrală Europeană să adopte măsuri care să mişte spre integrarea fiscală a zonei euro.
4. Salvarea sistemului bancar european va implica cel mai probabil noi cheltuieli cu Grecia.
3. Unii analişti sunt sceptici în privinţa faptului că liderii europeni vor lua măsurile
necesare pentru a opri efectele crizei ce vor afecta restul Europei.
2. Euro se va devaloriza şi el pe termen scurt, dar mult mai puţin decât noua drahmă.
1. Un nou faliment al Greciei ar putea conduce la un război juridic extins cu liderii străini
Europa de Est construiește un ”inel de apărare” împotriva ieșirii Greciei din zona Euro
Un ”inel de apărare” trebuie construit în jurul vecinilor este-europeni România, Bulgaria şi Serbia pentru a-i ajuta să facă faţă consecinţelor unei posibile ieşiri a Greciei din zona euro, a declarat vineri economistul şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) Erik Berglöf canalului american de televiziune de afaceri CNBC.
Cea mai mare dintre cele trei ţări, România, va fi capabilă să reziste crizei, chiar dacă băncile greceşti au o prezenţă destul de semnificativă în sectorul financiar al ţării, au afirmat oficiali de la bănci centrale şi comerciale pe marginea reuniunii anuale a BERD la Londra, citaţi de CNBC, în ediţia online.
Există temeri că băncile greceşti prezente în regiune nu vor fi capabile să-şi finanţeze filialele şi unii analişti şi-au exprimat chiar îngrijorarea cu privire la retragerea de fonduri din băncile greceşti. ”Există deja măsuri pentru a face faţă efectelor unei potenţiale răscumpărări a datoriilor de către bănci”, a spus Berglöf. ”Noi nu vorbim mult despre asta dar… în aceste vremuri de criză, cineva trebuie să înţeleagă importanţa stabilităţii financiare. Încă mai credem că există multă voinţă în Europa şi speranţe că va exista o soluţie în Grecia”, a adăugat el.
Când prima fază a crizei a lovit Europa Centrală şi de Est în 2009, băncile occidentale prezente în regiune şi autorităţile din ţările respective s-au întâlnit în capitala Austriei şi au creat Iniţiativa de la Viena – un acord menit să se ocupe de efectele colapsului băncii Lehman Brothers asupra regiunii CEE (Comunitatea Economică Europeană), aminteşte CNBC. În cadrul Iniţiativei de la Viena, băncile occidentale s-au angajat să menţină fonduri în filialele lor din Est, în ciuda nevoii de capital în băncile-mamă, pentru a preveni o ieşire dezordonată de fonduri din regiune.
Iniţiativa de la Viena a avut succes în asigurarea faptului că nu a existat nicio ieşire semnificativa de capital din ţările est-europene, dar, din cauza crizei datoriilor din zona euro, regiunea încă nu şi-a revenit şi o nouă iniţiativă, denumită Viena 2.0, a fost lansată. Sub Viena 2.0, băncile occidentale s-au angajat să menţină nivelurile de creditare în ţările din regiune ce primesc ajutor de la Fondul MonetarInternaţional, inclusiv România. ”Rată de solvabilitate. Măsuri prudente”, a declarat guvernatorul băncii centrale române, Mugur Isărescu, pentru CNBC.com, când a fost întrebat despre măsurile luate de ţara sa pentru a se proteja împotriva unui posibil efect secundar al crizei din Grecia. Rata solvabilităţii în sistemul bancar din România este de peste 14% şi autorităţile de reglementare locale au declarat că filialele locale ale băncilor elene sunt bine capitalizate. România nu a văzut ieşiri semnificative de capital de portofoliu străin şi niciun semn de retragere a depozitelor de la bănci, a afirmat viceguvernatorul băncii centrale Cristian Popa.
”Nu am văzut niciun semn de retrageri de depozite. Preocuparea noastră este de a preveni ca o posibilă răscumpărare dezordonată a datoriilor (filialelor băncilor străine din România) să aibă loc în viitor, deşi expunerea băncii-mamă la filialele din România până în prezent a rămas în linii mari stabilă”, a adăugat el. ”Ceea ce este important este ca răscumpărarea datoriilor să nu devină dezordonată, excesivă sau prea rapidă. Nici instituţiile financiare internaţionale şi nici ţările gazdă nu doresc să vadă o situaţie în care este creată o criză a creditelor’ din cauza gradului de răscumpărare”, a mai spus Popa.
”Împrumuturile de la băncile străine către subsidiarele lor din România nu au scăzut atât de mult. Suntem îngrijoraţi de ceea ce s-ar putea întâmpla de acum încolo”, a adăugat el. Popa a mai afirmat că România lucrează cu Fondul Monetar Internaţional asupra îmbunătăţirii continue a metodologiilor testelor de stres pentru băncile locale, România fiind în prezent unul dintre cele mai avansate state membre ale UE în termeni de teste de stres în sectorul bancar.
Viceguvernatorul BNR consideră că Grecia va fi capabilă să îşi depăşească criza şi să rămână în interiorul monedei unice. ”Eu încă mai cred că este mult mai probabil că Grecia va rămâne în zona euro, dar este important să îndeplinească toate angajamentele”, a spus Popa.
Steven van Groningen, presedintele celei de-a treia mari bănci din România, Raiffeisen Bank Romania, a declarat că nu este îngrijorat de un impact direct al crizei din Grecia, deoarece băncile greceşti din România sunt bine capitalizate. ”Singurul lucru pe care îl văd este un pic de reacţie generală în regiune… valutele sub presiune”, a spus van Groningen. Moneda României a atins recent minime multiple record în raport cu euro, în timp ce investitorii au renunţat la activele percepute ca riscante. ”Trebuie să vedem dacă acest lucru continuă şi monitorizăm impactul asupra consumatorilor cu credite în euro”, a adăugat el. ”Noi nu îl excludem… dar nu mă aştept la nimic şocant”, a spus el.
Van Groningen a adăugat că încrederea consumatorilor în România este scăzuta, afectată nu numai de criza din zona euro şi Grecia, dar de asemenea de schimbările politice recente – cu două guverne prăbuşite în trei luni – şi perspectiva alegerilor viitoare.
Cu toate acestea, el s-a declarat convins că situaţia poate fi ‘gestionată’ în pofida perspectivei întunecate de pe pieţe. ”Este ca şi cum ai lua un medicament neplăcut, dar ştii că vei trăi şi vei deveni mai puternic”, a conchis van Groningen.
RomaniaEconomic 