Ce-i dorim Romaniei – posibile prioritati in urmatorul deceniu

Pornind de la cateva intrebari esentiale pentru Romania, dar care au fost evitate, cu cateva mici exceptii, in cadrul recentei campanii electorale de catre toti oamenii politici:

 

Cum relansam demografia si echilibram piramida varstelor?

Cum vor creste veniturile mai repede decat calendarul agreat de scumpiri si liberalizari de preturi la energie?

Cum aducem investitii straine in Romania si crearea de IMM-uri?

Care este strategia de returnare a imprumuturilor externe luate de Romania?

Care sunt solutiile de crestere economica sustinuta pentru Romania, respectiv de re-industrializare?

Cum creati locuri de munca pentru noile generatii sau pentru romanii intorsi in tara?

Care este strategia de repatriere a romanilor plecati?

Cum reducem coruptia si birocratia?

Care este strategia pentru o armata, un invatamant o cercetare si o sanatate puternice?

Cum vedeti politica externa a Romaniei in 5 aspecte (dincolo de Schengen)?

Care este strategia vis-a-vis de Basarabia si romanii din comunitatile istorice din jurul Romaniei?

 

am indraznit sa pun pe hartie o lista de idei pe care sa le dezbatem impreuna…

 

In acest document am incercat sa sintetizez convingerea mea despre directiile principale in care Romania ar trebui sa se indrepte in urmatorii ani. Nu imi revendic originalitatea ideilor ci doar am incercat sa pun pe hartie ceea ce cred eu ca ar trebui facut pentru tara aceasta, fiind de asemenea constient ca nu orice combinatie si nu toate masurile de mai jos sunt posibile simultan. Ideile de mai jos sunt masuri care mi s-au parut mie necesare a fi aplicate in decursul anilor. Cum ajungem de la aceste idei, pe care am incercat sa le grupez, la o strategieadevarata, functionala, este probabil si scopul dezbaterii noastre pe acest blog.

O prima idee ar fi crearea, prin implicarea unui grup de experti internationali si romani si prin negociere, a unui ansamblu de directii strategice pe sectiunile economie, legislatie si politica externa, continand actiunile concrete pentru fiecare punct al strategiei, cu simulari de impact ale masurilor si un calendar propus pentru aplicare. Cheia reusitei acestei strategii ar trebui sa fie insasi simplitatea si eficienta masurilor ce vor fi aplicate.

Sunt de recomandat consultari intre confederatiile sindicale, patronatele, membrii societatii civile, banca nationala, ministrii si reprezentantii partidelor politice. Fiecare runda de consultari ar trebui urmata de declaratii comune de presa ale participantilor. Pentru a garanta un maximum de credibilitate si neutralitate, o varianta ar fi ca aceste consultari sa aiba loc sub auspiciile Casei Regale a Romaniei, dand astfel ocazia tuturor celor chemati sa-si demonstreze bunele intentii si zadarnicind orice retorica legata de asumarea unor merite sau de publicitatea pur electorala.

Odata adus in forma finala, documentul ar putea fi semnat de catre fiecare dintre reprezentanti sub forma unui « Angajament pentru Romania 2012-2020 », materialul fiind apoi comunicat succint opiniei publice interne si internationale printr-o conferinta de presa fara precedent in istoria recenta a Romaniei, iar continutul integral trimis tuturor agentiilor de presa.

Astfel ne putem asigura ca, in urmatorii zece ani, 60-70% din eforturile statului roman vor fi directionate catre respectarea acestei strategii, perceptia la nivel international asupra Romaniei se va limpezi, iar predictibilitatea legislatiei interne si mediul fiscal prietenos vor constitui un semnal puternic pentru investitorii autohtoni si straini dar si pentru partenerii economici si strategici ai Romaniei !

 

De asemenea, credibilitatea Romaniei va spori demonstrand ca, in aceste momente grele,  romanii sunt capabili sa se ridice deasupra disputelor partidelor sau ale grupurilor, si sa-si uneasca fortele intr-un parcurs bine gandit de reconstructie si modernizare a tarii!

 

Punctele esentiale ale acestei strategii sunt:

 

1. Reforma in profunzime a statului roman, pornind de la modelul georgian (cel israelian sau luxemburghez), adaptat insa specificului si contextului european al Romaniei. In unele situatii este necesara o reconstructie de la zero, de la temelie, a aparatului de stat si privatizarea cat mai multor domenii si servicii. Introducerea conceptului de aparat de stat partial auto-finantabil, bazat pe rentabilizarea intreprinderilor aflate inca in patrimoniul de stat cu ajutorul managementului privat.

In ceea ce priveste managementul privat este preferabila contractarea unor firme specializate in management, cu experienta la nivel international.

 

2. Incurajarea cercetarii si inovatiei, care a ajuns la un minim istoric dupa 1990, prin asocieri intre mediul privat si universitati/scoli profesionale, prin fiscalitate si prin aport semnificativ de fonduri europene si participarea la nivel de stat in programele europene majore. Romanii sunt inzestrati nativ pentru acest domeniu. Reforma invatamantului in stransa corelatie cu acest punct precum si cu nevoile pietei muncii.

 

3. Atragerea celor cateva zeci de mld. euro din fonduri europene in infrastructura si calificare, ce include centre de incubare pentru afaceri, parcuri multi-tehnologice regionale si judetene, investitii in centre de stocare si procesare a alimentelor, reconversia profesionala, stimularea competitivitatii firmelor romanesti, etc. Dezvoltarea comunelor si satelor adiacente dupa modelul si standardul micilor orase ar trebui impulsionat cu fonduri structurale. Modelul polonez, de utilizare a 100% din fondurile europene cu o investitie de peste 100 mld de euro in ultimii ani, precum si accesarea unui pachet financiar suplimentar, ar trebui aplicat si in Romania, care are nevoie de sume proportionale. Este foarte importanta adoptarea unei legislatii care sa impuna transparenta cheltuirii intregului cuantum al bugetului de stat pentru achizitii si investitii precum si facilitarea accesului specialistilor, in special al celor formati peste hotare, in aparatul de stat. In plus, strategia de dezvoltare nationala si cea regionala trebuie sa fie interdependente si integrate una celeilalte. O varianta pentru controlul cheltuirii banului public, pe langa transparenta, ar fi si angajarea, macar temporara, unor firme de consultanta de renume mondial, care sa eficientizeze si urmareasca acest sistem pentru a valorifica la maxim fiecare leu investit.

 

4.  Investitii prin offset militar: avand in vedere ca armata romana, pentru a continua sa existe, are nevoie in urmatorii 10 ani de achizitii de aproximativ 15 mld. euro (urcand pana la dublul sumei), acesti bani trebuie transformati in investitii echivalente, prin legea offset-ului, sau in transferuri de tehnologie si joint-venture-uri cu firme straine renumite acolo unde este posibil in industria de aparare autohtona, putand crea locuri de munca de inalta calificare si deci cu un aport major la PIB-ul Romaniei. Este cunoscut ca industria militara este unul dintre cele mai profitabile domenii. O actiune conexa ar fi modificarea legislatiei offset-ului pentru a creste valoarea minima de la 80% la 100% precum si aplicarea sa in cazul unor tranzactii cu echipament uzat dar de valoare foarte mare. In acelasi timp este imperioasa o cheltuire transparenta si bine controlata, in cadrul unor contracte bine negociate cu ajutorul unor firme internationale cu expertiza in domeniu, cf. Pct.3.

 

5. Reducerea cuantumului taxelor si simplificarea dramatica a sistemului fiscal romanesc, incepand cu scaderea CAS-ului, dar continuand gradat catre modelul Luxemburg-ului sau al Georgiei (doar 5 taxe!!!). Aceasta ar duce automat si la diminuarea semnificativa a numarului de bugetari din sistemul fiscal. Exemplu :

TVA

Impozit pe venit/profit

Taxa mediu

Taxa locala

Taxa de infrastructura

A se lua in considerare si eventuala creare a unor comisii bilaterale cu Georgia, Israel sau Luxemburg pentru a aprofunda etapizarea reformelor, modelul fiscal si legislativ adecvat, in conformitate cu legislatia europeana, si a modeliza impactul acestor masuri.

 

6. Informatizarea gandita a administratiei romanesti, cu sisteme distribuite si baze de date comune accesabile de toate institutiile, care ar duce la locuri de munca mai bine platite dar ar permite reducerea numarului de bugetari prin automatizare si eficientizarea dramatica a muncii depuse.

 

7. Dezvoltarea a catorva domenii economice bazate pe modelul IT&C, aproape singurul domeniu care creste sanatos si care are o valoare adaugata ridicata a produselor, sustinand astfel si printre cele mai bine platite locuri de munca din Romania. Verticalizarea prin maximizarea valorii adaugate a produselor acestor industrii si stimularea utilizarii unor furnizori autohtoni, pentru expansiunea pe orizontala.

 

8. Stimularea cresterii sectorului bancar bazata pe fiscalitatea redusa, care sa ofere dobanzi reduse si facilitati intreprinzatorilor si tinerilor, dar sa si creasca varietatea serviciilor bancare, pentru a ajunge la o maturitate specifica pietei din tarile dezvoltate. O masura complementara ar fi crearea unor banci de stat sau profilarea celor existente catre specializarea pe micile afaceri, patente de inovatie si credite pentru agricultura si utilaje.

 

9. Incurajarea fiscala si legislativa a dezvoltarii sectorului energetic, in care Romania are un potential extraordinar, mai ales domeniile hidro, biomasa si eolian, dar si nuclear. O atentie deosebita trebuie acordata solutiilor de independenta energetica a gospodariilor.

 

10. Controlul asupra resurselor naturale, eventual taxe adecvate pentru exploatarile in curs, si eficientizarea prin management privat si parteneriate obtinute prin privatizari partiale ale firmelor de stat.

 

11. Fiscalitate redusa pentru stimularea investitiilor straine (dupa modelul Georgiei) si cresterea procentajului de colectare la buget din PIB, pentru a atinge un minim de capital investit anual de 10 mld. Euro. Fructificarea parteneriatelor strategice, in special cu China, Israel si SUA pentru accelerarea infuziilor de capital si tehnologie.

 

11. Includerea datoriei Germaniei catre Romania, de 19 mld. Euro, in definirea viitorului parteneriat cu Germania si gasirea unor oportunitati de creare de societati mixte romano-germane plus transfer de tehnologie si licente in contul acestei datorii. Recuperarea similara, prin investitii straine, a restului datoriilor externe catre Romania.

 

 

Iata mai jos si lista detaliata a propunerilor:

 

Prioritati interne:

 

1.      Definirea unui adevarat “brand de tara” pentru Romania (pe domeniile economice si culturale vizibile international) prin fixarea unor obiective clare la nivelul statului roman

 

FONDURI EUROPENE

2.      Eficientizarea absorbtiei fondurilor europene prin scaderea birocratiei, cresterea nivelului de informare a populatiei si prin alocarea mai multor resurse din partea statului cu scopul oferirii de consultanta si a sporirii accesului cetatenilor la aceste fonduri. Atragerea a 100% din fondurile europene in infrastructura ce include centre de incubare pentru afaceri, parcuri multi-tehnologice regionale si judetene, investitii in ferme si centre de stocare si procesare a alimentelor, reconversia profesionala etc. Dezvoltarea comunelor si satelor adiacente dupa modelul si standardul micilor orase ar trebui impulsionat cu fonduri structurale. Modelul polonez, de utilizare a 100% din fondurile europene cu o investitie totala combinata de aproximativ 100 mld de euro, precum si accesarea unui pachet financiar suplimentar, ar trebui aplicat si in Romania, care are nevoie de sume proportional similarepentru a reduce decalajul fata de media europeana:

a.       Cresterea numarului de consultanti si de birouri de care se ocupa cu aceste fonduri.

b.      Eficientizarea (prin informatizare si calificare) a serviciilor de procesare de dosare

c.       Simplificarea dosarelor si crearea unor dosare “preformatate” pt. a sprijini intreprinzatorii. Prezentarea catre noii doritori a unor dosare, din fiecare domeniu, care au reusit sa acceseze fondurile UE

d.      Consultanta la preturi mici din partea statului sau parteneriat cu firme de consultanta (prin plata unei cote din tariful consultantei, cu conditia ca firma de consultanta sa se incadreze intr-un tarif maxim prestabilit) pt. accesarea de fonduri europene

e.       Reportarea, cu acordul UE, a banilor neaccesati pe urmatorii 5 ani. Cresterea plafonului maxim anual al fondurilor accesibile pentru Romania;

3.      Marirea sumelor de co-participare a statului si cresterea absorbtiei fondurilor europene pentru programele de formari privind cresterea randamentului profesional pentru ca firmele romanesti sa se apropie de performantele celor din restul comunitatii europene.

a.       Prioritatea este ca firmele care functioneaza deja sa devina mai performante, pt. a face fata concurentei din UE din punct de vedere al eficientei si calitatii muncii.

b.      Cresterea sumei alocate din bugetul de stat la atragerea de fonduri europene, prin cheltuirea transparenta a miliardelor de euro pentru achizitii publice anuale ale statului. Obiectiv – atragerea in urmatorii 2-3 ani a restantei de 20 de miliarde de euro cat si a sumelor alocate Romaniei  incepand cu 2014.

 

 

ADMINISTRATIE

4. O initiativa controversata dar pe care o consider necesara ar fi mutarea, din punct de vedere administrativ si politic, a capitalei in zona Transilvaniei – (in triunghiul Alba Iulia – Targu-Mures -Sibiu), pentru a desavarsi Unirea de la 1918, a genera un nou inceput in administratia romaneasca si a favoriza dezvoltarea rapida a tarii:

a.        O astfel de pozitionare ar facilita accesul celor din provincie in capitala, scurtand rutele,

b.      Ar scoate capitala din zona de risc seismic

c.       Ar crea o noua zona de dezvoltare de nivelul Bucurestiului.

d.      S-ar revitaliza economic una dintre cele mai sarace regiuni din tara, situate chiar in inima Romaniei: Covasna-Harghita-Mures-Alba.

e.       In acelasi timp Bucurestiul ar scapa de o parte din aglomeratia actuala si din presiunea imobiliara, lasand loc pentru crestere economica sanatoasa.

f.        Noua capitala ar putea fi dezvoltata dupa un proiect inovator si cu impact minim pentru mediu.

5.      Reducerea nr. parlamentarilor din cele 2 camere cu minim 30%, pentru a reduce cheltuielile cu o institutie ineficienta, a reduce birocratia si pentru a spori viteza in luarea deciziilor si adoptarea legilor:

a.       O alta varianta, in paralel cu reducerea locurilor, ar fi inlocuirea uneia din camere cu un forum civic/reprezentanti ai societatii civile neafiliati unui partid sau transformarea uneia din camere in camera regiunilor (idee a UDMR), pentru a coordona mai eficient strategia Romaniei la nivel de euro-regiuni

b.       Reducerea dimensiunilor ministerelor (fara a afecta eficienta), preponderenta in efectivul unui minister  avand-o specialistii in diverse domenii si nu secretari cu anumite culori politice. Specialistii vor genera eficienta, ceea ce va permite o reducere a nr. de posturi/minister. Profesionistii ar trebui angajati prin concursuri, fiind examinati de o comisie apolitica si nu numiti de ministru, performantele activitatii lor fiind examinate anual. Astfel numarul celor „remorcati politic” de catre ministri se va diminua, generand acumulare de experienta in randul specialistilor si deci si cresterea competentelor.

6.      Crearea unui comisii de control a candidatilor parlamentari , comisie ce isi va da acordul cu privire la participarea acestor candidati la alegerile parlamentare in functie de trecutul lor (bazata pe legea lustratiei si nu numai):

a.       Cei care au probleme nerezolvate cu fiscul, care au fost implicati in cazuri de coruptie sau transfer de influenta, precum si cei care au facut parte din securitate sau vechile structuri de nivel inalt ale partidului comunist vor fi refuzati, partidul sustinator trebuind sa-i inlocuiasca pe liste pana la demararea alegerilor.

b.      comisia ar trebui sa contina, de asemenea, reprezentanti ai societatii civile neafiliati nici unui partid, pentru a creste echidistanta si a scadea riscul de influentare a deciziilor .

7.      Introducerea unui sistem al cheltuielilor administrative (si nu social) bazat pe cel al tarilor nordice si colaborarea cu aceste tari in gasirea unor solutii adaptate tarii noastre – reducerea drastica a cheltuielilor si a sporurilor ministeriale. Reducerea personalului institutiilor de stat in paralel cu cresterea calificarii si a eficientei.

a.       Salariile institutiilor statului, ale parlamentarilor si ministrilor trebuie  corelate (sa reprezinte un multiplu) cu salariul minim, astfel incat sa fie co-interesati de bunastarea populatiei.

b.      Definirea unui numar minim de personal, in conditii de eficienta, pentru ca fiecare din institutii sa poata functiona ireprosabil

c.       Descentralizarea institutiilor ar reduce numarul deplasarilor costisitoare si ar diminua riscul deciziilor fara a cunoaste realitatile locale

d.      Informatizare (de asemenea prin legarea in retea si baza de date comune – proiectul E-Romania) si calificare in domeniu a angajatilor din administratie. Interconectarea acestor institutii intr-un sistem de comunicare fiabil si eficient, pentru a evita “plimbarea dosarului”de la o institutie la alta, a creste viteza de lucru si a luarii deciziilor si a reduce costurile. Retele comune ale institutiilor locale si centrale ar simplifica mult obtinerea actelor si autorizatiilor de catre persoanele fizice sau juridice, eliminand directionarea cetateanului pentru fiecare stampila de la un birou la altul, de la o cladire la alta sau de la orice localitate din judet in resedinta de judet.

e.       Simplificarea proceselor si comunicarii intre institutii, a tipurilor de documente si formulare

f.        Reducerea numarului de birouri si etape de obtinere a documentelor. Existenta unui singur punct de depunere/recuperare a cererii si actelor aferente si a unei singure taxe, ar mari viteza de obtinere si ar permite eficientizarea aparatului de stat.

g.       Eliminarea redundantelor intre activitatile si birourile centralizate si cele judetene/regionale

h.       Pregatirea in paralel a unor mecanisme eficiente de reconversie profesionala pentru cei disponibilizati

8.      Introducerea de criterii de eficienta si calitate la nivelul administratiei si al tuturor functionarilor, precum si ocuparea posturilor pe criterii de competenta si nu de relatii, prin organizarea de concursuri pentru posturile respective;

a.       Selectia in aceste functii trebuie sa se faca prin metode riguroase, greu coruptibile

b.      Urmarirea evolutiei performantei anuale a angajatilor, corelata cu un sistem de bonus si cresteri salariale, similar celui privat

c.       Schimbarea eticii si a abordarii functiei de catre cei care fac parte din acest aparat de stat. Functionarul de stat este o meserie ca oricare alta si nu o categorie privilegiata.

9.      Facilitarea concurentei in domeniul regiilor si a serviciilor pentru populatie pentru a inlatura monopolul si preturile marite artificial

a.       Privatizarile anumitor regii sau « impartirea » lor in mai multe entitati, unele primind apoi capital privat. Rezultatul este punerea lor in concurenta, ceea ce va cere automat si o mai buna gestiune a cheltuielilor in cadrul regiilor de sub umbrela statului, daca vor sa supravietuiasca concurentei.

10.  Eliminarea privilegiilor parlamentarilor precum si a posibilitatii de a-si vota singuri indemnizatiile. Abolirea imunitatii parlamentare:

a.       Exemple au aratat ca imunitatea e folosita pt. a ascunde in parlament persoane cercetate penal, deci imunitatea e mai mult folosita impotriva justitiei decat sa sprijine impartialitatea.

b.      Abolirea sistemului pensiilor de parlamentar – ar trebui sa se aplice acelasi sistem de pensii pentru toata lumea iar diferenta sa o faca doar facilitatile fiscale, in cazul unor profesii cu aport special in dezvoltarea si protejarea statului roman.

c.       Imunitatea ar trebui pastrata pentru ministrii si presedinte pe durata desfasurarii mandatelor – deoarece in aceste cazuri pot exista presiuni foarte mari asupra persoanelor ocupand aceste functii.

11.  Folosirea unor echipe de consultanti externi, acreditati international, pentru  analiza pachetelor de legi sensibile (armonizate cu legile UE, importante pentru strategia de dezvoltare a tarii) si dezbaterea publica, pentru studiile de rentabilizare a regiilor de stat, pentru strategiile de  dezvoltari urbane, strategia de aparare, demografie etc.

 

INFRASTRUCTURA

12.  Schimbarea strategiei pentru constructia de drumuri si autostrazi :

a.       Eliminarea taxei de drum in afara autostrazilor si implicarea factorilor locali, alaturi de intreprinzatori privati in constructia, intretinerea si gestiunea portiunilor de autostrada din raza localitatilor lor. Mai multa putere pentru administratiile locale ar trebui corelata si cu mai multe responsabilitati;

b.       Stabilirea prin lege a unor penalitati ridicate pentru nerespectarea termenelor si a calitatii lucrarii. Introducerea garantiei minime  de 5 ani pentru covorul asfaltic (10-15 ani pentru autostrazi) si de minim 30 de ani pentru patul drumului (40-50 ani pentru autostrazi).

c.       Definirea unei retele strategice nationale de autostrazi, in afara axelor majore de tranzit european. Acestea ar trebui sa favorizeze dezvoltarea cat mai armonioasa a economiei nationale, prin conectarea diverselor zone de dezvoltare (in special a acelor defavorizate si a zonelor de investitii), in functie de prioritati si de accesul la materii prime si noduri de transport

d.      Crearea inelelor de tranzit in jurul localitatilor de minim 50.000 de persoane

e.       Largirea drumurilor nationale pentru traficul pe 4 benzi, acolo unde este posibil, putand reprezenta o solutie satisfacatoare pe termen scurt si cu costuri reduse in absenta autostrazilor.

f.        Asfaltarea tuturor localitatilor – strategie pe 10 ani. Gasirea de solutii de asfaltare ieftine, diferite de cele bituminoase standard. Exista si amestecuri neconventionale care au proprietati asemenatoare cu bitumul chiar daca nu au rezistenta acestuia, insa un cost mai mic, si care sunt preferabile drumurilor desfundate de la tara. Bitumul standard s-ar putea folosi doar pentru axele majore care strabat satele.

13.  Dezvoltarea urgenta a unei infrastructuri de transporturi, corelata cu axele de tranzit rutier si cu dezvoltarea turismului, industriei si agriculturii. Pregatirea infrastructurii viitorului: trenuri de mare viteza , transporturi urbane nepoluante, puncte de alimentare auto cu hidrogen si electricitate (alegerea primei autostrazi “curate” in jurul careia se vor concentra investitiile in tehnologiile nepoluante).

a.       Prioritatea conectarii la axele majore de transport a zonelor cu potentialul cel mai mare de dezvoltare economica (tinand cont si de impartirea pe euro-regiuni)

b.      Punerea in prioritate a drumurilor de legatura cu zonele cu potential turistic deosebit

c.       Constructia a trei axe de cai ferate de mare viteza, care sa lege nordul tarii de sud si vestul de sud-est si nord-est.

d.      Impulsionarea dezvoltarii aeroporturilor internationale precum si a aeroporturilor de clasa medie, regionale, in special in zonele excluse temporar de axele majore de autostrazi si cai ferate rapide.

14.  In acord cu strategia de transporturi, irigatii, de regularizare a debitului raurilor (si prevenirea inundatiilor) si de producere a energiei electrice din surse curate, deschiderea unor santiere vizand constructia unor canale navigabile si de irigatii precum si constructia de noi baraje hidroelectrice si lacuri de acumulare.

a.       Revitalizarea canalului Dunare-Marea Neagra, a canalului Bega si a canalului Bucuresti-Dunare.

b.      Promovarea transportului si turismului pe Dunare – ruta preferentiala intre Marea Neagra si Marea Nordului, in corelatie cu strategia europeana a Dunarii.

c.       Constructia a cel putin 10 noi lacuri de acumulare si a unor canale de irigatii, mai ales in apropierea unor zone expuse desertificarii sau inundatiilor – ex. canalul Siret-Baragan

d.      Constructia a cel putin 2 noi canale navigabile si de irigatii. Oltul, Siretul si Prutul ar putea fi raurile candidate (daca indeplinesc anumite conditii tehnice), limitand atat posibilitatea inundatiilor cat si impactul perioadelor de seceta, pe langa beneficiul unor transporturi ieftine.

15.  Refacerea flotei si a facilitatilor portuare maritime si fluviale

a.       Dinamizarea si retehnologizarea santierelor navale de la Galati si Constanta si crearea/reabilitarea unui numar important de porturi de clasa mica pentru turism si transporturi.

 

CADRUL DE DEZVOLTARE ECONOMICA

16.  Conceperea unui program de dezvoltare a comunelor si a micilor orase – in corelatie cu turismul, agricultura, axele rutiere si investitiile strategice. Mai multe detalii in articolul “PRIORITATILE SATULUI ROMANESC”:

a.       Necesitatea situarii la sat a aproximativ 30-40% din populatia activa.

b.      Dezvoltarea satelor si comunelor in contextul agriculturii informatizate si ecologice, a liniilor de productie aferente, a surselor de energie curata individuala, a industriei de reciclare si ecologizare si a turismului

c.       Prioritizarea dezvoltarii rurale in functie de axele rutiere si economice

d.      Punerea in valoare a traditiilor si a meseriilor traditionale

e.       Sprijinirea micilor producatori agricoli bio, cu valoare adaugata mare

f.        Stimularea stabilirii la sat a pensionarilor cu venituri ridicate, atat din tara cat si din strainatate

g.       Stimularea stabilirii la sate a unei parti a populatiei tinere cu pregatire superioara, prin crearea tuturor facilitatilor ce pot fi gasite la oras si prin stimularea unor categorii de activitate economica ce se preteaza satului si care necesita pregatire superioara: munca in distant – pe internet, gestiunea financiara si computerizata a fermelor, a liniilor de productie alimentara, a uzinelor de reciclare a deseurilor, a centrelor de productie de energie electrica curata, scoli si licee, spitale comunale, gestiunea pensiunilor si hotelurilor, manufacturi, servicii comunitare, etc.

h.       Incurajarea crearii la sat a asociatiilor si atelierelor de arte, meserii si altor forme de intrajutorare si pregatire sau perfectionare profesionala

17.  Dezvoltarea prin crestere demografica pe termen lung a 9 orase mari (de talia a 500.000 locuitori) in cele 9 regiuni ale tarii, orase considerate capitale regionale.

a.       Corelarea acestor regiuni cu planul de dezvoltare regionala al comunitatii europene, in ceea ce priveste prioritatile de dezvoltare economica dar si retelele de comunicatii si transport.

b.      Aducerea celorlalte 12 orase mari catre o populatie de cel putin 300.000 locuitori fiecare, prin crestere demografica sustinuta pe termen lung (si nu prin depopularea satelor) si dezvoltare economica.

c.       Este important ca majoritatea celor 9 orase mari sa devina si capitale de euro-regiuni.

d.      Orasele se pot dezvolta in contextul masurilor de la sectiunea “DEMOGRAFIE”

18.  Dezvoltarea localitatilor din apropierea granitelor, pentru a stimula schimburile economice cu tarile invecinate si a beneficia de fondurile de cooperare transfrontaliera.

a.       Dezvoltarea infrastructurii (autostrazi, canale de navigatie, aeroporturi si poduri) si turismului in acord cu acest plan.

b.      Prioritizarea dezvoltarii acestor zone care ar putea profita de mana de lucru de peste frontiera si ar putea avea piata de desfacere in tarile din imediata apropiere, in cadrul euroregiunilor aferente;

c.       Interconectarea zonelor economice de o parte si de alta a frontierei, in cadrul fiecarei euroregiuni, prin facilitarea tranzitului persoanelor si marfurilor in interiorul respectivei euroregiuni

19.  Necesitatea dezvoltarii aeroporturilor (pentru a suplini lipsa pe termen scurt a autostrazilor si a cailor ferate de mare viteza). Nu este vorba de suplinirea 100% a celui rutier si feroviar, ci doar a celui de mare viteza, care are impact asupra turismului, a calatoriilor de afaceri si a livrarilor urgente – pt. a salva macar aceste domenii. De ex.: un aeroport international la Brasov, Cluj sau Iasi ar face rapid accesibile localitati altfel dificil de vizitat, pe o raza de 100-150 km pe drumuri nationale – alta e situatia daca trebuie sa calatoresti cu trenul sau masina dinspre Ungaria, Ucraina sau Serbia.

a.       Dezvoltarea aeroporturilor trebuie sa se faca in zonele care sunt greu accesibile prin transport rutier sau feroviar, in special in scop turistic si de afaceri

b.      Primele 20 de localitati ca marime din tara, trebuie sa beneficieze de aeroporturi cel putin locale, iar cele 9 capitale de regiuni trebuie sa detina aeroporturi de talie regionala / internationala

20.  Controlul de catre stat a domeniilor energetice si a industriilor  precum si pastrarea in patrimoniul statului a zacamintelor naturale, pentru a putea controla usor cresterea nejustificata a preturilor. Constructia cel putin a unei noi centrale atomo-electrice si a mai multor centrale hidroelectrice pt. a ieftini costul curentului electric. Focalizarea catre tehnologii ce folosesc noile surse de energie “curata” – generatoare eoliene, solare sau pe baza fortei valurilor, pentru a putea ajunge pana la sfarsitul deceniului la o pondere minima de 40% din productia autohtona de energie electrica.

a.       Sunt puncte ulterioare din aceasta lista in care, pe langa aceasta abordare, este si instalarea de generatoare individuale sau la nivelul comunitatilor din surse „curate” si regenerabile, pt. a reduce dependenta populatiei si monopolul furnizorilor de energie.

b.      Crearea de parcuri solare si eoliene in zonele propice – investitii sustinute de statul roman (parcul eolian din Dobrogea trebuie extins, fara impact pentru ecosistem, iar zona de sud si de vest a tarii se preteaza la productia energie solara)

c.       Pe langa hidrocentralele de mari dimensiuni, trebuie incurajata fiscal crearea de microcentrale hidroelectrice, care nu necesita schimbari majore ale reliefului si lucrari de mare anvergura, iar impactul asupra mediului este minim

d.      Majorarea redeventelor pentru zacaminte, in cazul concesionarii, la un nivel cat mai ridicat, tinand cont de media europeana.

21.  Crearea unei strategii legislative si fiscale de control a preturilor si salariilor, pentru ca Romania sa ramana cea mai competitiva tara din punct de vedere al mainii de lucru in raport cu productivitatea, din comunitatea europeana. Aceasta ar face din Romania o zona favorita pentru cercetarea si producerea majoritatii produselor vandute pe piata europeana. Solutia nu este cresterea rapida a salariilor fara sustinere in productivitate si calitate, pentru a ajunge la nivelul celor europene ci de a ieftini pe cat se poate nivelul vietii (alimente, imobiliar, tarife servicii, produse de uz curent, combustibili), permitand astfel pastrarea nivelului actual al salariilor in lei sau cresterea lor lenta, lucru ce ar genera aprecierea monedei nationale doar prin performanta economica. Desfiintarea monopolurilor de hyper-market si incurajarea producatorilor si distribuitorilor independenti, cresterea randamentului in agricultura, ieftinirea energiei si combustibililor (la un nivel inca profitabil pentru producatori si distribuitori), eliminarea unor supra-adaosuri comerciale si a unor accize ar putea duce la scaderi de pana la 30% ale preturilor actuale;

a.       Rolul actual rezervat noua in UE, acela de piata de desfacere, se poate schimba, si in functie de lobby-ul pe care parlamentarii nostri sunt capabili sa-l faca in parlamentul european.

b.      De asemenea, in contextul crizei actuale, situatia s-ar putea schimba in favoarea Romaniei, d.p.d.v al producerii de articole ieftine si tot mai calitative in interiorul UE

c.       In ceea ce priveste imobiliarele, situatia se “reaseaza” deja in sensul normalizarii.

22.  Controlul strict al preturilor la materii prime, combustibili si energie prin eficientizarea agentiilor guvernamentale care se ocupa de urmarirea acestora si reforma aplicarii legislatiei aferente. Pretul combustibililor, energiei si materiei prime, alaturi de cel al creditarii, se reflecta direct in produsul finit al oricarei afaceri iar cresterea rapida si nejustificata a acestora poate duce la distrugerea unei mari parti a economiei romanesti.

a.       Legea functionarii agentiilor guvernamentale trebuie sa protejeze cetateanul si nu strangerea de taxe suplimentare de catre stat odata cu cresterea pretului final de furnizare a acestor energii

b.      TVA si accize mai reduse decat cele actuale. Modificarea accizelor si taxelor la combustibili si energie.

c.       Combustibilii sunt impactati de pct-ul 20 – statul trebuie sa recastige controlul asupra lor. Nu este vorba de eliminarea totala a accizelor, ci de a scadea numarul lor precum si de a reglementa adaosurile producatorilor si a impiedica monopolul. Anumite taxe se regasesc de mai multe ori in diverse preturi (ex. taxa de drum).

d.      Gazul se poate ieftini semnificativ, cu cateva zeci de procente, lucru ce ar face interesanta cresterea productiei si a salariilor sau a numarului locurilor de munca de catre anumite intreprinderi.

e.       Pentru curent electric avem deja preturi mari, la nivelul unor tari vest-europene. Deschiderea de noi generatoare nucleare la Cernavoda, deschiderea unei a 2-a centrale atomice si crearea de noi baraje hidroenergetice, ar duce in mod natural la ieftinire pe piata interna, pe langa controlul preturilor de catre stat, pt. ca transportatorii de curent sa nu perceapa adaosuri necontrolate vizand doar maximizarea profitului propriu – a se vedea si pct. 20).

23.  Definirea a maximum zece domenii prioritare de dezvoltare economica ce vor fi scutite de anumite taxe sau vor beneficia de fiscalitate redusa:

a.        Propunere: cercetarea, industria producatoare de automobile si utilaje agricole, industria aero-spatiala, agricultura, prelucrarea deseurilor, industria energetica – cercetarea si producerea de instalatii energetice din surse nepoluante (hidro, eolian, solar, ) si a motoarelor si vehiculelor nepoluante (electrice, cu hidrogen, pila de combustibil s.a.), turismul, industria grea, industria siderurgica, industria militara, industria farmaceutica .

b.      In aceste domenii Romania va trebui sa exceleze si sa reprezinte o referinta in interiorul Comunitatii Europene.

c.       Aceste domenii trebuie sa se regaseasca in strategia de creare de nuclee de investitii de la punctul urmator

24.  Definirea a minim 9 zone „libere” – favorizate in vederea investitiilor (cel putin una in fiecare din regiuni) – in zone actualmente defavorizate (ideal 2-3 pentru fiecare regiune):

a.       Aceste zone vor fi noile nuclee (clustere) de investitii din fiecare regiune, zone sprijinite fiscal-bancar de catre stat

b.      Demararea investitiilor va fi facuta de catre stat, prin firme mixte din cele zece domenii strategice si cu capital majoritar al bancilor romanesti

c.       De indata ce demararea investitiilor s-a facut, aceste nuclee vor incepe sa atraga si investitii private, straine sau romanesti

d.      Zonele trebuie sa aibe acces rapid la axele rutiere, feroviare si eventual fluviale si de asemenea trebuie sa detina in vecinatate cel putin un aeroport de nivel national

25.  Refacerea industriei romanesti – re-industrializarea Romaniei – prioritati (prin import de tehnologie straina, privatizari si parteneriate):

a.        aeronautice (celor 3 uzine producatoare de avioane si o uzina producatoare de elicoptere, inca de stat, la care se pot adauga fabrici de avioane usoare),

b.      a industriei automobilelor (producatoare de autoturisme de teren si de autocamioane),

c.       a fabricilor de locomotive (eventual specializarea a unei fabrici in productia de trenuri de mare viteza, pe perna magnetica, etc.,), de vagoane si rame tramvai/metrou

d.      a industriei producatoare de echipamente agricole,

e.       a fabricilor de echipament greu, reabilitarea si extinderea santierelor navale

f.        a uzinelor de productie de vehicule si alte echipamente militare.

g.       O atentie speciala noilor tehnologii, pe care Romania poate gasi nise foarte interesante.

26.  Sprijinirea dezvoltarea unui program spatial “low-cost” de genul celor demarate de firme private, Romania putand deveni centrul programelor spatiale din comunitatea europeana – a se vedea programul ARCA din Romania. Romanii sunt dotati nativ pentru domeniul aero-spatial si acest domeniu ar trebui valorificat pentru a crea o noua industrie si a revigora intreprinderile care exista deja.

27.  Favorizarea infiintarii centrelor de cercetare in stiinte, noi tehnologii, medicina, surse de energie curata, noi generatii de motoare, noi materiale, telecomunicatii si poate in domeniul spatial – Romania putand deveni usor un punct de concentrare a cercetarilor in UE datorita existentei inca a unui numar mare de specialisti relativ ieftini;

28.  Sprijinirea infiintarii si cresterii firmelor cu capital romanesc, in special IMM-uri, prin taxare si pachete financiare avantajoase pentru a contrabalansa investitiile straine si a transforma banii din taxe in capital romanesc, reducand astfel influenta capitalului strain si a marilor corporatii pe piata romaneasca si favorizand o concurenta si o crestere economica sanatoase.

a.       Reducerea taxelor si a numarului actelor si avizelor necesare constituirii unor start-up-uri de pana la 100 de angajati precum si o taxare scazuta a primilor ani de activitate si a reinvestirii profitului, alaturi de accesul la credite cu dobanzi scazute si mana de lucru calificata.

b.      Scaderea sau eliminarea unor taxe pe munca, cum ar fi CAS-ul, sau profit in paralel cu taxarea averilor dar si cresterea procentajului de colectare din PIB la nivelul bugetului, de la 31-32% la 38-40%.

29.  Infiintarea si dezvoltarea catorva banci exclusiv romanesti (unele de stat, dupa modelul Marii Britanii), care sa sprijine in activitati / investitii in interiorul dar si in afara tarii, mai ales in zonele cu  comunitati romanesti. Aceste banci vor favoriza scaderea ratei dobanzilor creditelor, prin concurenta creata in piata:

a.       De asemenea, vor colabora cu statul roman la cofinantarea activitatilor economice private ce primesc si fonduri UE si in sprijinirea domeniilor strategice de dezvoltare

b.      Ar fi nevoie sprijinirea unor banci romanesti cu capital majoritar de stat dar si a unui mediu propice dezvoltarii bancilor romanesti cu capital majoritar privat, specializate pe anumite tipuri de imprumuturi. Capitalizarea CEC este un bun inceput

 

30.  Crearea de catre stat, prin offset sau alte investitii, a unor mari firme cu capital mixt, performante pe domeniile strategice sau de prioritate nationala (dupa modelul unor giganti straini), firme care vor crea ulterior nuclee de investitii in anumite zone ale tarii, pentru a atrage apoi investitii de capital privat in respectivele centre economice emergente.

a.       Aceste firme pot avea aport de capital privat.

b.       Statul ar putea astfel impulsiona strategiile de dezvoltare economica regionale si nationale, generand in acelasi timp fonduri pentru finantarea diverselor actiuni si initiative.

c.       Aceste firme trebuie sa lucreze in stransa colaborare cu bancile nationale, atat de stat cat si private.

31.  Prioritate nationala – crearea unei clase sociale medii (40%-60% din populatie):

a.       Prin accesul facil la studii medii superioare pe criterii de performanta si taxe reduse de scolarizare;

b.      Prin sustinerea tinerilor in accesarea creditelor si in programele de constructie de locuinte

c.       Prin simplificarea procedurilor de infiintare si sustinerea dezvoltarii firmelor mici si mijlocii, a cresterii numarului asociatiilor de familie si a persoanelor fizice autorizate

d.      Prin dezvoltarea sectorului serviciilor

e.       Prin taxare scazuta a muncii

 

 

JUSTITIE

32.  Reforma justitiei pentru a facilita investigarea afacerilor frauduloase si a descuraja noi derapaje:

a.       confiscarea prejudiciului si a unei dobanzii aferente exemplare (pentru a compensa anii de utilizare a fondurilor obtinute ilegal si prejudiciul moral) in cazul in care se dovedeste vinovatia in urma unui proces corect instrumentat. Astfel s-ar putea recupera la bugetul de stat prejudicii de miliarde de euro.

b.      Reformarea directiei anticoruptie prin schimburi de experienta cu institutiile similare din Europa de Vest si SUA in instrumentarea dosarelor, formari, stagii si “injectarea” de echipe straine, prin rotatie, in interiorul acestei directii.

c.       Includerea muncii in folosul comunitatii in majoritatea pedepselor date in tribunal, ca si pedeapsa inclusa si nu ca si o clauza optionala, de circumstante atenuante.

d.      Introducerea de pedepse speciale pentru coruptie si trafic de influenta

e.       Marirea vitezei de lucru a justitiei, cu termene de cateva luni pentru cazurile simple si de maxim 2-3 ani pt. cazurile complexe. Studierea sistemului austriac si a altor sisteme performante de justitie

 

PADURI SI SPATII VERZI

33.  Legislatie aspra impotriva taierii copacilor:

a.       Amenzi in cuantum semnificativ din salariul mediu pe economie si pedepse de munca in folosul comunitatii la replantari, amenajari de terenuri si drumuri.

b.      Volumul replantarilor cerute in pedeapsa trebuie sa se ridice la de x ori volumul prejudiciului adus pentru a compensa anii necesari padurii sa se refaca si sa ajunga la maturitate.

c.       Cresterea suprafetelor arboricole protejate prin extinderea rezervatiilor si fuzionarea celor adiacente

d.      Acordarea de facilitati fiscale suplimentare proprietarilor de teren ce realizeaza impaduriri sau parcuri dendrologice

34.  Strategie de crestere semnificativa a fondului forestier in 10 ani cu munca voluntara, fonduri europene, subventii de la buget si fonduri private. Campania “Romania prinde radacini” este un bun exemplu de mobilizare.

a.       Ar fi insa nevoie aproape de dublarea fondului forestier si de depasirea mediei europene, pornind de la proportia actuala de 27% din suprafata tarii si putand urca pana 35-40%.

b.      Urmarirea procentajului de fonduri forestiere la nivelul fiecarui judet (in functie de relieful si specificul terenurilor agricole din judetul respectiv) si sanctionarea factorilor de raspundere judeteni. Minimul ar putea fi la 20%.

35.  Achizitionarea de catre stat a unor terenuri pentru crearea de noi rezervatii si extinderea celor existente.

a.       Incurajarea donatiilor pentru crearea si intretinerea unor parcuri dendrologice si rezervatii de stat sau particulare, precum si fiscalitate redusa pentru proprietarii de terenuri din astfel de rezervatii.

b.      Includerea acestor parcuri si unor mici portiuni din rezervatii in circuite turistice, pentru a crea o sursa de venit destinat intretinerii lor.

c.       Marirea suprafetelor rezervatiilor si fuzionarea unora va permite inmultirea unor specii periclitate, cum ar fi zimbrul sau capra neagra.

36.  Transformarea paznicilor forestieri intr-o forta militarizata si colaborarea stransa cu unitatile de jandarmi. Dotarea lor cu tehnologie de ultima ora pentru a putea supraveghea zone intinse si a interveni eficient.

a.       Rotirea personalului la cativa ani si inspectii frecvente, pentru a impiedica absorbirea lor in retele de braconaj si de taieri ilegale de padure.

37.  Garantarea prin legislatie a unui procentaj minim de plantare cu arbori a terenurilor agricole, proprietarii fiind pe deplin responsabili si pasibili de sanctiuni in fata autoritatilor, in cazul nerespectarii acestor prevederi.

a.       Solutii ar fi plantarea arborilor la marginea proprietatii sau prevederea unei zone impadurite comune in cadrul fiecarei asociatii de proprietari sau pe raza satului sau comunei.

38.  Stabilirea prin lege a procentului minim de spatii verzi in localitati la 30% si obligarea primariilor (prin amenzi si sanctiuni) sa il respecte in planul de urbanism, in functie de specificul zonelor locuite din fiecare localitate.

a.       Crearea de perdele forestiere si parcuri in jurul localitatilor mari, pentru a minimiza poluarea si impactul climatic al metropolelor. O parte din aceste zone verzi pot constitui si zone de agrement pt. populatie

b.      Cumpararea de terenuri de catre primarii in zonele deja construite, pentru a spori suprafetele verzi. O solutie ar fi constructiile ecologice – spre exemplu garaje supra-etajate in subteran si parc la suprafata

c.       Sprijinirea fiscala a “acoperisurilor verzi”. Standardizarea acestor acoperisuri pentru anumite clase de cladiri noi, pentru inlocuirea suprafetelor generatoare de supraincalzire in timpul verii si de supraracire in perioada iernii. Costurile suplimentare pentru acest gen de acoperis vor fi acoperite prin subventii din partea administratiilor locale si a statului.

 

AGRICULTURA

39.  Reforma agriculturii pentru cresterea eficientei si productivitatii de cel putin 2 ori fata de nivelul actual:

a.       Crearea si urmarirea unei strategii de dezvoltare si investitii pe termen lung (minim 10 ani) in agricultura la nivel national precum si conceperea unei strategii fiscale de incurajare a asocierii in agricultura

b.      Promovarea sectoarelor „bio” in agricultura deoarece tara noastra are un potential extraordinar in aceasta directie.

c.       Stimularea calificarii si cresterii productivitatii fortei de munca in agricultura de ultima generatie prin formari platite din fonduri europene specifice.

d.      Asocierea cu organizatii agricole din tarile vestice pentru a accelera schimbul de experienta si aplicarea unor solutii verificate in timp. Doua modele bune de urmat ar fi agricultura austriaca si cea spaniola.

40.  Facilitarea investitiilor in noile tehnologii agricole – informatizarea fiind un domeniu prioritar:

a.       Automatizarea procesului agricol, reducand drastic cheltuielile cu mana de lucru

b.      Facilitarea asocierii la achizitia de utilaje agricole

c.       Dezvoltarea industriei romanesti de utilaje agricole, facilitand achizitia la pret redus a utilajelor de catre fermierii romani, deci investitii mult mai reduse comparativ cu echivalentii din Europa Centrala si de Vest. Un prim semnal este investitia chineza de la Tractorul Brasov.

41.  Refacerea sistemului de irigatii din fonduri europene si construirea de noi canale de irigatii. Prioritare sunt zonele vulnerabile la desertificare si la eroziune accentuata a solului

42.  Incurajarea prin fiscalitate redusa, simplificarea accesarii fondurilor europene si a creditelor bancare, a cresterii volumului productiei si numarului producatorilor in agricultura pentru a a putea acoperi nevoia interna (actualmente acoperita doar in proportie de 20% din productia interna si 80%  din import) si pentru ca Romania sa devina unul dintre principalii producatori agricoli ai Europei:

a.       Acordarea de catre bancile controlate de stat (CEC) de credite cu dobanda redusa pentru afacerile agricole

b.      Incurajarea culturilor de plante celor mai productive in contextul climei si solului din tara noastra prin acordarea de subventii mai mari decat media nationala

c.       Sprijinirea dezvoltarii brandurilor agricole pe regiuni si pe domeniile strategice de produse agricole

d.      Infiintarea de birouri suplimentare pentru inlesnirea accesarii fondurilor europene in special in zona rurala, in comunele cele mai importante

e.       Incurajarea asocierii (folosirea in comun a utilajelor, creditelor, spatiilor de depozitare, a mijloacelor de transport) si vanzarii directe, fara intermediari: de la recoltare, linie de prod., transport, desfacere

f.        Program de atragere a populatiei rurale catre agricultura: ex.: o “vaca/oaie pentru fiecare”  – prima investitie suportata de o fundatie pentru agricultura/stat, urmand a se asigura recuperarea investitiei prin donarea primului vitel/miel nascut de animalul respectiv catre fundatia respectiva (exista un program american ce a activat in tara noastra pe acest principiu, dar cred ca a fost insuficient promovat)

g.       Acordarea de facilitati fiscale regionale pt. producatorii din regiune pentru ca un maxim de produse alimentare comercializate local sa provina din regiunea respectiva

h.       Crearea/incurajarea de centre de colectare/depozitare pe raza oraselor (50-100 km) pt. produsele agricole => scaderea pretului alimentelor si asigurarea de produse proaspete pe pietele locale

i.         Crearea de infrastructura de transport pentru deservirea zonelor urbane din productia locala

j.        Reorganizarea comunelor pentru a putea deservi la nivel de activitati complexe (administratie, scoli, licee, centre profesionale, cluburi, linii de productie-imbuteliere, colectare/reciclare deseuri) satele situate pe o raza de 10-15 km

k.      Incurajarea constructiei de “gospodarii independente”: energetic, alimentar (mai putin reciclare deseuri, canalizare)

 

DEMOGRAFIE:

Demografia ar trebui sa se situeze in primele 3 obiective ale statului roman, alaturi de sanatate si invatamant, fiind necesara includerea ei in strategia de aparare nationala.

O varianta detaliata in “Demografia României. Următorii zece ani”

43.  Sprijinirea cresterii populatiei prin ajutor financiar crescator pentru fiecare copil in plus din familie (eventual scutire de impozit pe venitul familiei pentru anii nasterilor si un bonus financiar semnificativ in alocatie pentru al 3-lea si al 4-lea copil), prin propaganda la nivelul statului si legislatie adecvata.

a.       Alocatia mamelor in perioada concediului de maternitate trebuie stabilita la 80% din venitul salarial anterior perioadei de maternitate si minim 150% din salariul minim.

b.      Sprijinirea programului national de combatere a sterilitatii precum si investitii in cercetarea medicala in acest domeniu. Infiintarea mai multor adaposturi/centre maternale pentru a sprijini mamele cu venituri reduse.

c.       Legea avortului trebuie usor ajustata in favoarea natalitatii, dupa modelul Irlandei si Poloniei . Obiectivul ar fi atingerea unei natalitati de 20-25%. Teza potrivit careia cresterea populatiei este nociva pentru nivelul de trai este complet falsa deoarece in acest moment densitatea de populatie in Romania este sub 94 loc/km2, in Anglia este de 244loc/km2 iar in Israel este chiar de 350loc/km2. Anglia, cu o suprafata asemanatoare cu a Romaniei, are o populatie de 60 de milioane de locuitori. O populatie numeroasa poate atrage investitii strategice de alt nivel, avand o piata de desfacere si recrutare nationala cu perspective de crestere pe termen mediu si lung iar, in plus, Romania ar avea o alta pondere la masa europeana.

d.      Sprijinirea programului mamelor purtatoare, program complementar al celui de combatere a sterilitatii

e.       Prima consistenta pentru nou-nascuti cetateni romani platitori de taxe. Simplificarea acordarii cetateniei pentru nou-nascuti, chiar daca parintii nu sunt cetateni romani – conditia ar fi ca nasterea sa aibe loc pe teritoriul romanesc iar parintii, in acest caz, sa fie rezidenti in Romania un anumit numar de ani.

44.  Sprijinirea familiei la nivel de stat prin reducerea cu 5-10% a taxelor si impozitelor platite de cuplul intemeietor de familie.

45.  Obiectiv economic – populatia activa ocupata sa se apropie de 50% din totalul populatiei tarii.

a.       Trebuie elaborata o strategie economica si de invatamant pe termen lung vizand cresterea procentului de populatie ocupata.

b.      Invatamantul trebuie corelat cu nevoile si prioritatile de dezvoltare a tarii.

46.  Controlul fluxului de imigranti catre Romania prin asocierea intre viza de sedere si acordarea de permis de munca. Elaborarea unei strategii demografice, de invatamant si de ocupare a locurilor de munca vis-a-vis de straini.

 

 

PATRIMONIU:

47.  Protectia patrimoniului national prin legi dure si confiscari in cazurile de intrare in posesie abuziva sau distrugere. Punerea in valoare a acestui patrimoniu prin includerea in circuite turistice si subventii de la stat pentru reabilitarea si intretinerea lui. Investitii in arheologie, istorie si introducerea unei legislatii care sa favorizeze cedarea obiectelor de patrimoniu catre stat

48.  Anularea tuturor retrocedarilor ilegale si studierea dosarelor cu ajutorul unei comisii avand participare internationala. Inlocuirea retrocedarilor de imobile cu cele in moneda echivalenta cu valoarea imobilelor respective, cu un prag superior de despagubire, eliminand astfel procesele indelungate si mafia imobiliara

 

 

 

 

FISCALITATE:

49.  Reformarea pornind de la zero a intregului sistem de taxe si impozite, precedata de o analiza asupra eficientei folosirii si urmarirea fondurilor provenite din fiecare taxa:

a.       Stabilirea unui plafon maxim al numarului de taxe catre stat: introducerea unei noi taxe va fi precedata de desfiintarea alteia sau de comasarea unor taxe

b.      Urmarirea facila a “traseului” fiecarei taxe si transparenta totala fata de cetateni

50.  O varianta extrema, dupa modelul georgian, ar fi simplificarea sistemului de taxe la maxim 5 sau 10 taxe, fata de cele 113 existente acum, cu cuantumuri diferite si mult reduse fata de cele actuale. Imi permit sa visez la modelul Luxemburgului, in ceea ce priveste fiscalitatea si mediul de afaceri, insa doar un expert poate spune daca este aplicabil in cazul tarii noastre. Aceasta masura ar reduce mult birocratia si ar simplifica si gestiunea taxelor si impozitelor la nivelul firmelor private. De asemenea, trebuie tinut cont de faptul ca profilul psihologic specific al romanului de rand cere o libertate cat mai mare, manifestand o doza semnificativa de “alergie” la constrangeri si taxe, care se traduce automat printr-o evaziune fiscala la un nivel pe care-l cunoastem cu totii.

51.  Reducerea TVA-ului la 15% si scaderea cotei unice de impozitare la 14% in scopul atragerii investitiilor straine, impulsionarii activitatii economice autohtone.

a.       Recuperarea diferentelor de procent din aceste taxe se va face in timp prin cresterea volumului activitatii economice.

52.  Taxarea suplimentara a firmelor romanesti sau straine care delocalizeaza ( impozit suplimentar pe profitul rezultat din activitatile din afara tarii).

 

ECOLOGIE:

53.  Impozit redus pe durata activitatii sau chiar scutirea de taxe pe primii 3 ani pentru firme de cercetare-dezvoltare in tehnologii si produse ecologice, producatoare de instalatii generatoare de energie din surse nepoluante si fabricantii de motoare si vehicule ecologice.

a.       Atragerea de investitii straine in acest domeniu, Romania putand reprezenta un centru low-cost de dezvoltare a noilor tehnologii nepoluante. Aceste costuri scazute ar apropia preturile acestor tehnologii de pragul de suportabilitate a populatiei, inlaturand principalul blocaj din acest moment si facilitand introducerea lor in productia de serie.

b.      Sprijinirea firmelor autohtone din domeniu prin accesul facil la fonduri europene

54.  Sprijinirea firmelor de ecologizare si tratare a deseurilor prin fiscalitate redusa si procentaj ridicat de fonduri europene alocabile.

55.  Sustinerea constructiilor ecologice, cu pierderi foarte mici de caldura, consum energetic redus si, pe cat posibil, productie proprie de energie din surse regenerabile si 100% ecologice. Introducerea unei legislatii adecvate vizand colaborarea dintre particulari si distribuitorii de energie electrica.

 

 

INVATAMANT SI CERCETARE:

56.  Punerea la punct a unei campanii de constientizare si educare in domeniul istoriei, culturii si folclorului romanesc in scoli, ziare, televiziune si pe plan european.

a.       Constientizarea unui model etic specific, derivat din istoria daco-romanilor si imbunatatit cu elemente din alte sisteme etice (de exemplu – din cel japonez: atat in economie, gestiunea resurselor, reciclare si etica). Valorile de baza ar putea fi: harnicia, constiinciozitatea, datoria, voluntariatul si initiativa, inovatia, atitudinea primitoare, intoarcerea la valorile traditionale, onoarea si nu in ultimul rand – credinta.

b.      Biserica, indiferent de cultul apartinator, trebuie sa se implice de asemenea aceasta campanie.

c.       Educarea romanilor d.p.d.v. al istoriei, eticii, religiei si sentimentului national – pentru a inlatura efectul dezumanizant al experimentului comunist si anarhia produsa de cei 20 de ani de “democratie originala”  (strategie culturala, politica si economica ingemanate).

57.  Infiintarea de scoli si universitati performante si eventual ridicarea nivelului de pregatire in cateva din cele existente, specializate in formarea elitelor (gen Harvard) vizand crearea unei adevarate clase politice si a unor specialisti de exceptie mai ales in cele 10 domenii strategice de dezvoltare a Romaniei.

a.       Aceste scoli vor fi finantate din fonduri europene, private sau cu sprijinul statului  roman.

b.       Incurajarea prin politici fiscale a oamenilor de afaceri si a firmelor mari sa sponsorizeze scoli si centre de cercetare.

58.  Cresterea nivelului de pregatire in scoala, liceu si facultate, promovarea intre cele 3 etape bazandu-se exclusiv pe examen si nu pe media notelor anuale

59.  Promovarea burselor de studiu in Comunitatea Europeana si America de Nord (mai ales pentru studii politice, economice si sociologice), creand insa facilitati de angajare in Romania la sfarsitul acestor studii pentru un procentaj cat mai ridicat de absolventi. Acestea ar putea fi acompaniate de facilitati fiscale si de sprijinire a deschiderii unor afaceri proprii precum si de relocare (procesarea facila, online, a documentelor, credite imobiliare avantajoase, etc.) ;

60.  Incurajarea sportului si miscarii fizice. Sporirea numarului de ore in scoala. Incurajarea organizatiilor sportive prin reduceri fiscale si facilitarea sponsorizarilor

61.  Educarea si sedentarizarea populatiei rromilor cu scopul includerii lor in circuitul fiscal – prin crearea unor scoli de meserii specifice si prin consultari si negocierea unui acord cu liderii acestei minoritati. Semnarea unui pact locuinte/beneficii contra munca cu aceasta minoritate ar duce la responsabilizarea unui procentaj insemnat al acestei etnii.

62.  Responsabilizarea populatiei in legatura cu munca voluntara – obligativitatea prin lege a unui minim de 8 ore anuale de munca in folosul comunitatilor locale

 

 

IMPLICAREA FAMILIEI REGALE IN DEZVOLATAREA TARII:

63.   Stimularea prin exemple in 6 locatii defavorizate din tara. Implicarea familiei regale in exemple de reforma si renastere a vietii satului – sistem integrat si autonom de gestiune turistica si productie agricole (6 sate dezvoltate cu fonduri UE, unul – in fiecare regiune a tarii : agricultura bio informatizata, industrie aferenta agriculturii – linie de productie, energie din surse proprii curate, turism, reciclare deseuri, invatamant rural (scoala si liceu), scoli de meserii artizanale, reabilitarea vestigiilor si monumentelor)

64.  Crearea unui liceu si a unei Universitati Regale, (in parteneriat cu facultati de nivelul unui Harvard, Cambridge, etc.), sustinute cu banii proveniti din activitatile economice de la punctul a.) Domeniile prioritare ale Universitatii : economie, management, istorie, – formarea de specialisti pt. cele 10 domenii strategice. De asemenea, se poate sustine un institut de cercetare care sa colaboreze cu universitatea.

65.  Crearea unor branduri internationale pentru activitatile de la punctul a) si nu numai– gen Domeniul Familiei Regale Romane – ex.: Vinurile, Produsele Apicole, Croitoria, Crescatoriile, Grajdurile Regale etc.

66.  Experienta acumulata prin demararea acestor afaceri ar trebui sa serveasca ca si exemplu pentru intreprinzatorii potentiali, punand la dispozitia acestora materiale si o echipa de consilieri pe probleme tehnice, juridice, financiare, de proiect, de primire a fondurilor UE, etc.

 

APARARE:

67.  Reforma si mentinerea efectivelor armatei romane precum si inzestrarea cu echipament (in contextul dezvoltarii industriei romane de armament – parteneriat cu Germania, SUA, Israel, Suedia, Franta si poate chiar Ucraina) .

a.       unitatile de geniu, care ar trebui sa existe in fiecare judet, fiind implicate in lucrari de infrastructura (terasamente, poduri, pasaje, fundatii, baraje) si constructii, ceea ce ar reprezenta si o calificare civila pentru cadrele militare in retragere. Aceste unitati ar putea realiza lucrari ieftine, nepretentioase, ei putand fi acompaniati si de muncitorii civili in lucrari mai complexe.

b.       Echipamentul din inzestrarea armatei ar trebui sa fie produs in proportie de 80% in Romania sau achizitionat cu un offset de minim 100%, pentru a incuraja Industria Nationala de Aparare. Romania are potentialul unei industrii de aparare performante, care, alaturi de parteneri externi ar putea furniza echipamente la nivel regional si nu numai. Pentru a realiza profit doar si din comenzile interne, este important ca inzestrarea sa nu fie pestrita, mizandu-se pe productia sistemelor de arme si munitii in serii mari si cat mai standardizate.

c.       Contextul razboiului informatic si informational ar trebui sa fie o prioritate.

d.       Studierea timpilor de mobilizare a armatei romane in cazul razboaielor actuale (ce dureaza cateva zile) – revizuirea doctrinei actuale in cadrul NATO

e.       O armata doar de profesionisti cu un efectiv limitat la 70.000 de militari este insuficienta pentru a sustine un conflict ce poate aparea la granita de Est a NATO dar si intre state NATO (de ex. Tensiunile dintre Turcia si Grecia) . Aproximativ 30-40% din efectiv ar trebui sa fie constituit din recruti cu termen redus, de 6 luni, insa cu antrenament intensiv, pentru a crea o baza de mobilizare pe termen lung

f.        80% din efectiv ar trebui sa reprezinte forte speciale, de desant si brigazile de blindate, precum si o aviatie puternica, pentru a crea un nucleu bine inzestrat de forte armate

 

RELIGIE:

68.  Romania – lider in colaborarea bisericilor crestine, ortodoxa, reformata si catolica (centru al religiilor). Promovarea Romaniei ca motor al reconcilierii intre bisericile crestine ortodoxa si catolica, Romania putand deveni sediul organizational al acestei colaborari. Nu unificarea este scopul final, insemnand pierderea autonomiei bisericilor nationale, ci o stransa colaborare intre culte:

a.       Continuarea constructiei incepute in urma vizitei Papei Ioan Paul al 2-lea in Romania

b.      Un prim pas spre reconciliere ar fi coordonarea declaratiilor si atitudinilor intre Patriarhul Constantinopolului si Papa.

 

69.  Biserica ortodoxa, dar si celelalte culte, pot participa activ (si in multe cazuri o face deja) in viata publica si prin:

a.       Crearea de scoli, licee si librarii din fondurile proprii

b.      Crearea de spitale proprii, din fonduri proprii si sponsorizari private

c.       Crearea de cantine pentru saraci, necesare mai ales in conditii de criza economica

d.      Crearea de cercuri de meserii: icoane, constructii sau meserii traditional-folclorice

e.       Sprijinirea comunitatilor romanesti din afara tarii

 

SANATATE:

70.  Facilitarea dezvoltarii de clinici medicale private prin fiscalitate redusa si incurajarea sponsorizarilor in domeniul sanatatii. Folosirea de surse financiare mixte stat/private in majoritatea spitalelor pentru a facilita reforma si cheltuirea judicioasa a banilor in sanatate :

a.       Crearea unui sistem de turism medical in care sa fie atrasi majoritar pacienti din tarile dezvoltate la preturi care pot sfida orice concurenta in uniunea europeana. Ungaria profita din plin de aceasta strategie.

b.      Cheltuirea transparenta a banilor din sistemul sanitar si promovarea directorilor de spitale pe criterii etice si de performanta

c.       In conjunctie cu aceste clinici si cu cercetarea medicala, industria farmaceutica se poate extinde si prin cererea la nivel national, chiar daca majoritatea productiei este destinata exportului

 

71.  Facilitarea dezvoltarii industriei si cercetarii medicale, prin legislatie adecvata in domeniul medicamentelor compensate si nu numai. Acest domeniu poate fi considerat ca tinand de siguranta nationala a Romaniei.

 

 

TEHNOLOGIILE INALTE

72.  Extinderea umbrelei fiscale de tip SW si pentru investitiile in productia hardware, precum si in cercetarea pe aceste domenii, sub conditiile unor limite minime de cuantum investitional precum si de noutate a tehnologiei. Interdependenta HW-SW-cercetare va fi greu de distrus, descurajand astfel delocalizarile deoarece ar fi foarte costisitoare.

73.  Romanii sunt dotati nativ pentru inventica. Poate in asociere cu Lab-urile s-ar putea deschide un centru de excelenta in inventica care ar fi o continuare logica a proiectelor de cercetarea si care poate beneficia de acelasi pachet fiscal sau de participatie din partea statului.

74.  Incurajarea fiscala a donatiilor pentru laboratoarele din universitati (impozit pe profit micsorat cu un anumit cuantum) si a formarilor de personal in universitati (cursuri pregatitoare pentru anii terminali, proiecte de diploma, scoala de vara, doctorate) – pentru ca firma sa-si pregateasca inainte de recrutare oamenii. In conjunctie cu laboratoarele si centrul de inventica, se poate crea un flux bidirectional de calificare si dezvoltare profesionala a creierelor, care va ajuta atat universitatile cat si companiile si cercetarea. O actiune imediata ar fi deschiderea companiilor producatoare de tehnologie catre mediul universitar romanesc. O alta finalitate ar putea fi laboratoare de cercetare mixte firme-stat-universitati.

75.  Atragerea companiilor in proiecte strategice si de infrastructura, in Romania : semnalizare, comunicatii pentru autostrazi, aeroporturi, porturi, contracte MAPN, infrastructura administratiei de stat (proiectul E-Romania)  – poate tine de partea de servicii media in interactiunea populatiei cu aparatul de stat, totul bineanteles, prin licitatie. Se pot explora domenii unde nu exista multe firme in Romania – gasirea unor nishe ce se vor dezvolta in viitorul apropiat. O propunere ar putea fi program de tipul « broadband pentru sate si catune » (poate fi folosita linia de alimentare electrica sau alte variante) ;

76.  La nivel local , companiile ar putea fi interesate de gasirea unor locatii mai ieftine, in genul unui parc industrial de investitii multi-tehnologie si la care sa participe primaria si un numar insemnat de firme/corporatii. Preconditiile ar putea fi: zona de fiscalitate speciala, proximitatea autostrazii, centurii orasului, a aeroportului, nodului feroviar si poate a unui port cu acces la Dunare-Rin-Marea Nordului si Marea Neagra. Daca s-ar costrui in conjunctie cu energii regenerabile verzi – eoliana, solara, biogaz, precum si a unor metode ecologice de constructie, cu pierderi reduse de energie si impact minim asupra mediului, efectul brandului ar folosi la publicitate si atragerea altor firme.

77.  Stimularea de catre stat, in mod selectiv, a centrelor universitare traditionale si ierarhizarea lor anuala dupa criteriile aplicate in clasamentele internationale.  Castig: stratificarea valorica a universitatilor si obliga universitatile private la aderarea la criterii de excelenta (competitie pe valoare). Acesta ar fi un factor dinamizator in creerea de poli tehnologici (interes pentru marii investitori sa se stabileasca in jurul centrelor universitare de calitate).

78.  Atragerea investitiilor in tehnologie de genul producatorilor de cipuri – de analizat exemplul Singapore, Taiwan, Coreea de Sud, Irlanda (si ce nu trebuie facut, care au fost nereusitele).

79.  Pentru a incuraja cercetarea si patentele de inventie, este nevoie de inasprirea legislatiei drepturilor de autor

80.  Folosirea industriilor de inalte tehnologii nationale pentru a impulsiona domeniul energiilor regenerabile si verzi – se poate crea un model de dezvoltare al acestei noi ramuri economice;

81.  Agricultura inalt tehnologizata – ar putea fi o ramura speciala a industriei, eficientizand agricultura noastra si sprijinind tehnologizarea ei prin aplicarea fiscalitatii reduse.

82.  Un punct slab in majoritatea firmelor mari de la noi este ca folosesc aproape exclusiv ingineri. La colegii nostri din Europa de Vest am vazut ca folosesc un procentaj semnificativ de tehnicieni/subingineri care preiau o parte din activitatile ce necesita un nivel mai redus de pregatire si responsabilitate. Sunt convins ca si la noi, cu dezvoltarea sustinuta a colegiilor tehnice si a scolilor de subingineri in cadrul universitatilor am putea introduce un minim de 20-30% subingineri in activitatile de productie. Cu o formare si experienta corespunzatoare in cadrul companiilor la care lucreaza, acestia pot prelua multe sarcini ale inginerilor, reducand in acelasi timp costurile aferente mainii de lucru.

83.  Impingand ideea mai departe, o parte din acesti subingineri ar putea beneficia dupa cativa ani de experienta de posibilitatea echivalarii studiilor de inginer prin intermediul unor examene si a unui parteneriat cu universitatile.

84.  O alta solutie este stimulare fiscala a folosirii studentilor in ultimii 2 ani de facultate. Sunt o mana de lucru eficienta, nepretentioasa si cu costuri mult reduse fata de un inginer cu diploma. Beneficiul final este si cel al firmelor, care ulterior ii pot pastra pe posturi de inginer, deja scolit in mediul intern al firmei. Cunosc din experienta personala aceste avantaje. In plus, alcatuirea de cursuri comune universitate-firme ar ajuta la pre-scolirea si specializarea viitorilor ingineri, ce vor putea mult mai usor sa se integreze la noile locuri de munca. Acest caz a fost de asemenea experimentat la locul meu de munca.

85.  Pentru toate cele 3 cazuri anterioare, ar trebui extinsa umbrela reducerilor fiscale.

Un alt rezultat notabil al primelor 3 puncte ar fi pe de-o parte crearea unei rezerve de ingineri supracalificati care ar putea evolua catre cercetare, cedand locurile lor cazurilor de mai sus, iar pe de alta parte o rezerva de mana de lucru pentru inca o mica crestere orizontala a industriilor de inalta tehnologie la noi in tara.

86.  Atragerea in universitatile romanesti unui numar cat mai mare de studenti straini din tarile balcanice, Ucraina, Rusia, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Italia, Turcia, tarile arabe, Georgia, Armenia, Azerbaidjan prin: taxe scazute, costuri scazute ale vietii studentesti, conditii bune de cazare, cresterea calitatii universitatilor prin metodele prezentate in mail-ul anterior (parteneriate cu firme, centre de cercetare, criterii clare de evaluare a universitatilor, asocierea in programe de colaborare si certificare cu universitati celebre, stimularea concurentei intre centrele universitare); sanse mari de recrutare de catre firme internationale prezente in Romania, cursuri de limba si cultura romana pentru acomodare, inlesnirea acordarii de cetatenie pentru personalul cu studii inalte. Aceste masuri ar putea aduce un numar mai mare de absolventi de specialitate fata de ceea ce putem asigura din resursele demografice interne;

87.  Mentinerea numarului de locuri in universitati pe baza recrutarilor mentionate mai sus

88.  Dezvoltarea unor domenii economice pe baza tehnologiilor, care vor creste in paralel: infrastructura, aerospatial, servicii, militar, agricol, roboti industriali, telecomunicatii. Cresterea cererii din partea companiilor ce activeaza in aceste domenii vor crea de asemenea si o cerere crescanda de tehnologii pentru piata interna.

89.  Imbunatatirea legislatiei pentru a permite lucrul in distant, de acasa. Acest lucru ar favoriza si evolutia demografica pozitiva, calitatea educatiei, mobilitatea populatiei in teritoriu, dar ar reduce si costurile firmelor cu angajatii.

90.  Aplicarea modelului tehnologiilor inalte pentru alte 3-4 domenii economice ce se preteaza la aceasta abordare, in special cele care presupun tehnologie: aero-spatial, cercetarea medicala si farmaceutica, productia auto si feroviara, energii verzi, industrie grea, etc.

 

 Marius Zgureanu

 

 

 

Expozitie de pictura la Cluj

Autor Cristian Goila

Cum au dat faliment ruşii de la Câmpia Turzii

Au închis oţelăria şi-au rămas fără materie primă. Au externalizat Vânzările şi au pierdut contactul cu piaţa. Au schimbat anual directorii ca pe soşete. Mechel s-a sabotat singură.

Peste 13.000 de produse se fabricau la Câmpia Turzii, aproape orice pentru industrie şi construcţii, fiind cam imposibil să dai faliment. Oţelul de aici era cel mai bun din România

Peste 13.000 de produse se fabricau la Câmpia Turzii, aproape orice pentru industrie şi construcţii, fiind cam imposibil să dai faliment. Oţelul de aici era cel mai bun din România

Dispariţia Mechel Câmpia Turzii este asemănătoare unei bombe cu hidrogen căzute în mijlocul oraşului de 40.000 de locuitori. Aproape toată suflarea este dependentă de combinat, aici lucrând, până în urmă cu câţiva ani, 5.600 de angajaţi şi dând de muncă, pe orizontală, altor 20.000 de oameni. Dispare Mechel, şi mai are un pas şi e gata, pot să se îngroape şi toţi oamenii din oraş. E ca şi cum i-ar culca la pământ o boală extrem de contagioasă, iar acea boală grea este sărăcia.

Autorităţile locale şi reprezentanţii Guvernului nu ştiu ce să creadă: a fost acesta un faliment premeditat sau este rezultatul unor erori manageriale uriaşe? Iată, pas cu pas, cum poţi culca la pământ un colos industrial, care era modern şi gata restructurat în momentul privatizării.

Nu i-a interesat să-şi vândă marfa

Drumul spre faliment al Combinatului de Industria Sârmei din Câmpia Turzii a început din vara anului 2004, la nici şase luni de la privatizare. Primele măsuri luate de ruşii de la Conares Trading, devenit ulterior Mechel, au dus fabrica spre un impas din care nu s-a mai putut ieşi niciodată. Fostul manager al fabricii, Marius Bordea a fost singurul român care a fost ajuns vicepreşedinte al grupului metarlugic rus pentru Europa de Est, intrând în graţiile oligarhului rus Igor Ziuzin. Bordea spune că prima mişcare greşită a ruşilor a fost lipsa unor specialişti în vânzări care să cunoască piaţa românească şi pe cea din Europa de Est.

Combinatul de la Câmpia Turzii, avea la momentul privatizării, anul 2003, capacitatea să producă 13.000 de feluri de produse, astfel că putea să se adapteze din mers nevoilor pieţei româneşti. „Dacă era nevoie foarte mare de cuie, puteam produce cuie. Dacă era nevoie de sârmă puteam produce sârmă”, spune fostul director. În august 2004, a fost luată decizia ca producţia să fie vândută prin societatea Mechel Trading, o altă firmă a concernului rus. „Nu ştiau piaţa, erau nepricepuţi şi, astfel, din 2005, în fiecare a treia decadă a lunii opream producţia”.

Următoarea decizie catastrofală pentru ISCT a venit în februarie 2006 când ruşii au închis „temporar” oţelăria. „Era cea mai modernă oţelărie din România şi producea 300.000 de tone pe an. La această secţie lucrau 500 de oameni. Era inima combinatului. Au ucis combinatul pentru că toată materia primă de care aveai nevoie o aduceai din altă parte, cu alte costuri. Noi puteam produce la Câmpia Turzii oţelul de care aveam nevoie, în funcţie de tipul de produs”. Prin închiderea acestei secţii s-a terminat cu ISCT Câmpia Turzii. “Era un flux integrat. Dacă aveai oţelărie putea să produci ceea ce se cere pe piaţă. Altfel nu, pentru că depindeai de alţii”, explică fostul director.

Greşeli enorme de management s-au comis la combinat. Fie voit, fie din prostie, cert este că un oraş întreg va muri de frig şi de foame

Cadoul primit de ruşi în 2003

În 2003, România a semnat contractul de privatizare a Combinatului de la Câmpia Turzii cu firma Conares Trading Elveţia, care aparţinea oamenilor de afaceri ruşi Igor Ziuzin şi Vladimir Iorich. Potrivit datelor oficiale, Conares Trading a devenit Mechel, prescurtare de la Metal Celiabinsk. În Celiabinsk funcţionează al doilea combinat ca mărime din Rusia. Acest combinat a fost proprietatea lui Mark Rich, unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă. Societatea prin care combinatul din Celiabinsk – Rusia, îşi vindea marfa este Conares Trading AG. Înainte de semnarea contractului de privatizare, Guvernul Năstase a radiat, în 2003, datoriile către stat ale combinatului, pentru a-l face mai atractiv pentru ruşi. Exista însă o clauză: dacă Mechel nu-şi îndeplineşte toate angajamentele din contractul de privatizare, atunci plăteşte o penalizare egală cu datoria radiată. Acum, miza analizării respectării contractului este uriaşă: la mijloc sunt 72 milioane de euro.

Să plătească despăgubiri oamenilor

Şeful sindicatului de la Mechel Câmpia Turzii, Ioan Pascu, spune că, din informaţiile pe care le are, combinatul va fi închis definitiv până la finalul lunii septembrie. Pentru ziarul Bursa, Pascu a declarat că ruşii de la Mechel nu şi-au respectat obligaţiile contractuale. „Se numeşte jaf ce s-a petrecut la Câmpia Turzii. Se pare că acţionariatul străin a încălcat o serie de articole din contractul de privatizare. În baza unui acord cu sindicatul, cei de la Mechel s-au angajat că nu vor înstrăina şi dezafecta niciun utilaj, că vor rămâne în conservare.

Yuri Gushkin, ultimul director al Mechel România, are puteri limitate, deciziile fi ind luate la Moscova FOTO: AGERPRES

Documentele arată că, în perioada 2006- 2011, 72.000 de tone de fier, ce a rezultat din utilaje tăiate, au ieşit spre Târgovişte şi Oţelul Roşu. Secţii întregi au fost transformate în ruine”, a declarat Popa. Câmpia Turzii este oraş monoindustrial, Mechel fiind principalul contributor la bugetul local şi principalul angajator. Se estimează, că una din două familii din acest oraş cu 40.000 de locuitori, va avea un şomer în casă din cauza falimentului combinatului. „În 2003, înainte de privatizare, aici se produceau 700.000 t de oţel, acum se mai produc 40.000t. Vă daţi seama ce s-a întâmplat în 9 ani”, a spus şeful sindicatului.

Ruşii şi-au furat propriul patron: vindeau pe nimica

De la privatizarea din 2004, ISCT Câmpia Turzii a avut cinci directori. Marius Bordea pentru trei ani, iar pentru ceilalţi opt ani, directoratul a fost deţinut de patru persoane. „Nici nu se acomodau bine cu ce e la Câmpia Turzii, pentru că erau schimbaţi. Eu zic că au avut şi o politică comercială care nu a fost adaptată pentru România. Eu cred că ei au vrut să facă bani şi s-au ciocnit de propriile lor interese”, afirmă directorul Bordea sugerând că Mechel putea cuceri piaţa din România cu marfa produsă de propriile oţelării din Rusia.

Au vândut oţel pe ochi frumoşi

Ultimii ani, au adus după sine multe dosare penale în care Mechel Câmpia Turzii figurează ca parte vătămată. Cu alte cuvinte, combinatul a fost „ţepuit” de tot felul de firme care cumpărau marfă de milioane de euro, pe care nu o mai plăteau. La momentul achiziţiei mărfii se emiteau CEC-uri care nu aveau acoperire în numerar.

Omul de afaceri Mircea Iova a fost trimis în judecată de DNA Cluj după ce a dat un tun 10,3 milioane de lei. Din anul 2009, iar de atunci şi până în prezent Tribunalul Cluj nu a dat nicio sentinţă. Oficial, judecătorii aşteaptă rezultatul unei expertite contabile. Iova susţine în declaraţia dată la DNA că cei de la Mechel ştiau de faptul că nu are niciun ban în conturi. „La data la care lăsam filele CEC la compartimentul facturare, cei de la Mechel cunoşteau că nu există provizia necesară la bancă întrucât în această situaţie aş fi făcut plata în avans şi aş fi beneficiat de reducere de preţ, ceea ce mi-ar fi convenit“, a declarat Iova.

Această declaraţie a dus la cercetarea penală a doi dintre directorii comerciali, Oleg Cosciug şi Victor Mehlikov, cei doi primind soluţii de scoatere de sub urmărirea penală.

Ruşii se furau între ei cu milioanele de euro

La dosarul lui Iova mai există un document interesant şi anume o scrisoare trimisă de un patron din Timişoara, Ivan Ciocan, administrator la societatea Intersido SRL, care îi anunţa pe patronii Mechel despre faptul că la Câmpia Turzii se poate cumpăra marfă pe „ochi frumoşti”. „Rog analizaţi o situaţie foarte gravă prin care cei mai importanţi clienţi ai dv. vând în toată ţara oţel beton fabricat la Câmpia Turzii, foarte ieftin, mult sub preţul de la Câmpia Turzii, astfel încât veţi constata că au ajuns în imposibilitate de plată. Domnul Mehlikov pretinde doar file cec de la clienţii care nu prezintă garanţii de plată. Hoţii încasează milioane de dolari anual, iar dv. puteţi preveni lucrul acesta dacă le impuneţi clienţilor să prezinte scrisori de garanţii bancare“, le scria Ciocan patronilor de la Mechel. După aceasta, toţi directorii de la Câmpia Turzii au fost schimbaţi din funcţii.

Marius Bordea spune că şi în timpul mandatului său s-a dat un tun de către trei firme, în valoare de 1,5 milioane de euro. „Am fost şi la DNA pentru Mechel. Era vorba despre o afacere din Gara Căţelu din Bucureşti. Mechel a cumparat un teren cu 1.6 milioane de euro de la o femeie care, la rândul ei, l-a cumpărat de la altă firmă, cu doar două zile înainte pentru doar 400.000 de euro. Acolo, acum funcţionează un depozit”.

25 milioane de euro au produs ruşii numai din vânzarea fierului vechi, tăind, bucată cu bucată, toate secţiile

Au schimbat patru directori în opt ani. Nici n-apucai să înveţi afacerea că erai dat afară, creând instabilitate.”

MARIUS BORDEA, fost director Mechel

Mihai Șoica, SursaEVZ

 

Războiul restructurării industriei auto europene: bătălia de la Aulnay e gata să înceapă

Despre necesitatea resturcturării industriei auto europene se vorbește de mai bine de trei ani însă puține companii au făcut ceva concret pentru a echilibra producția cu cererea. Anul 2012 pare a fi însă momentul zero al unui război cu multe victime. Iar prima bătălie importantă se anunță a fi în Franța, la doi pași de Paris.

 

Decizia grupului PSA Peugeot Citroen de a închide uzina de la Aulnay a dat naștere mai întâi unei furtuni de declarații belicoase ale oficialităților care nu vor să accepte ideea că o companie privată aflată în pragul falimentului va face orice ca să supraviețuiască și că ei nu au niciun drept legal de a interveni în deciziile acționarilor. E drept că în cazul PSA situația este ceva mai complicată pentru că firma a apelat în ultima perioadă la ajutoare guvernamentale garantate cu promisiunea că nu va face disponibilizări masive și nu va închide uzine de pe teritoriul statului care acordă banii. Numai că ajutoarele au fost returnate, iar înțelegerile făcute anterior sunt ușor trecute cu vederea atunci când este amenințată însăși supraviețuirea entității. Și dacă firma privată, fie ea PSA sau alta, a ajuns la concluzia că nu poate trece de criză decât închizând una sau mai multe uzine, nici statul nu are curajul de a interveni cu măsuri drastice de teamă că un eventual faliment ar genera mult mai multe concedieri și probleme fiscale.

 

 

 

Anul trecut PSA a pierdut câte 200 de milioane de euro în fiecare lună, iar 2012 nu a adus nici cea mai vagă speranță că aceste pierderi ar putea fi oprite. Nici vorbă de recuperarea lor. „Suntem îndatorați și în imposibilitatea de a încasa banii pe care îi cheltuim (n.n. – pentru a echilibra balanța). De aceea am luat decizia de a închide Aulnay”, a declarat un important oficial al grupului francez. Iar situația celor de la PSA nu este singulară. Mari companii precum Fiat, Renault, divizia europeană a GM, Opel, și chiar Ford of Europe pierd anual sume cu multe zerouri în special din cauza întârzierii cu care au decis să reducă producția uzinelor la nivelul cererii afectate de criză. Prin urmare, Aulnay ar putea fi doar exemplul care să declanșeze un întreg val de restructurări ale industriei auto. De aici rezidă și importanța crucială a luptei dintre grupul PSA, guvernul francez și sindicate. Rezultatul „bătăliei” de la Aulnay poate arăta și altor companii calea către salvare sau către dezastru.

 

Și, dacă în lupta cu autoritățile, cei de la PSA se pot baza pe negocieri și pe drepturile oricărei companii private de a decide ce face cu unitățile sale de producție, o amenințare mult mai puternică vine din partea sindicatelor care în Franța chiar au un cuvânt de spus. „Avem puterea de a face Peugeot să își retragă decizia. Trebuie să ne salvăm locurile de muncă”, declara în iulie Jean-Pierre Mercier, unul dintre liderii CGT. „Suntem o bombă politică, una socială, și suntem pe cale să explodăm”, a strigat acesta în fața protestatarilor adunați la poarta uzinei din Aulnay. Iar această „bombă” tinde să își majoreze forța de impact pentru că sindicaliștilor din Aulnay li se pot adăuga și cei de la Rennes care se tem că restructurarea anunțată de PSA îi va afecta și pe ei. „Avem o îndelungă experiență în conflicte sociale. Nu ați văzut încă nimic”, amenință acum membrii CDG care așteaptă luna septembrie pentru a declanșa „bătălia voințelor” cu PSA.

 

Exemplul american

 

Spre deosebire de europeni, care au înțeles mult mai greu că o scădere a cererii trebuie echilibrată rapid cu reducerea producției pentru a nu cauza grave probleme în viitor, companiile din industria auto americană au reacționat mult mai rapid închizând uzinele mai puțin performante și rezolvând problemele cu sindicatele prin negocieri încheiate cu succes. Mii de angajați au părăsit în urmă cu trei-patru ani uzine ale GM, Ford sau Chrysler acceptând compensații negociate la sânge de liderii sindicali. Și asta cu mult mai puțin tam-tam decât se face acum în Europa. Diferența majoră este legată de capacitatea americanilor de a își schimba domiciliul odată cu găsirea unui loc de muncă, fapt care pe bătrânul continent este mult mai greu de acceptat. „Restructurările de la Chicago sau Detroit sunt total diferite de cele din Europa. Legsilația muncii, în special cea din Franța, este mult mai strictă, iar sindicatele sunt mult mai puternice”, consideră Karl Ostler, directorul firmei de consultanță FTI.

Nici în materie de compensații americanii nu par să fi fost la fel de înverșunați ca europenii. Conform Automotive News, deși numărul uzinelor care ar putea fi închise în Europa este mult mai mic decât cel din America iar impactul social semnificativ redus, lupta se anunță mult mai dificilă. PSA a anuțat că majoritatea celor 8.000 de salariați ai grupului din mai multe uzine care vor fi disponibilizați în următorii ani, vor primi oferte pentru a își schimba locul de muncă. În plus, cei care decid să plece definitiv din companie vor fi bonificați cu câte 1.000 de euro pentru fiecare an petrecut în „familia PSA”. Acest efort finaciar este estimat de unii analiști la peste 165 de milioane de euro. Pentru comparație, când Ford și-a anunțat, în 2009, planul de aînchide 14 uzine din America și de a concedia între 35.000 și 40.000 de angjați compensațiile oferite acestora au atins doar 250 de milioane de dolari.

Deși rezultatul negocierilor dintre PSA și guvernul francez și al bătăliei dintre oficialii grupului și sindicate nu este încă cert, efectele vor fi vizibile mai curând decât s-ar putea crede. Multe alte companii europene așteaptă cu sufletul la gură încheierea ostilităților din Franța pentru a decide modul în care își vor restructura propriile afaceri astfel încât să reducă pierderile cauzate de supraproducție.

 

Conform unui studiu UBS, producția excedentară de mașini din Europa costă nu mai puțin de 7,4 miliarde de euro anual.

 

Capital

 

Federalizarea Europei, un mare pas inainte

Franţa este pregătită pentru cedarea suveranităţii fiscale către zona euro, dacă ar rezolva criza

Franţa este pregătită să cedeze suveranitate către partenerii din zona euro, dacă ar încuraja statele din uniune să fie mai deschise către distribuirea comună a poverii financiare presupuse de moneda unică, a declarat ministrul francez pentru afaceri europene, Bernard Cazeneuve, citat de Bloomberg.

„Suntem conştienţi că mai multă solidaritate presupune mai multă integrare, adică mai puţină suveranitate. Problema Franţei nu este suveranitatea. Criza este extrem de profundă, vrem să organizăm această solidaritate pentru a fi puternici în faţa pieţelor”, a spus Cazeneuve într-un interviu.

Preşedintele francez Francois Hollande a promovat ideea obligaţiunilor comune, asumate de toate cele 17 state din zona euro, pentru a ajuta statele aflate în dificultate să se împrumute mai ieftin.

Mai mulţi politicieni germani au replicat atunci că, dacă Franţa vrea euro-obligaţiuni unice, ar trebui să fie pregătită să cedeze suveranitatea asupra finanţelor publice către instituţii europene.

Cancelarul german Angela Merkel a indicat că ar accepta ideea obligaţiunilor comune în zona euro numai după o integrare politică profundă în Europa.

Cazeneuve a afirmat să se aşteaptă ca guvernele din zona euro să convină până la sfârşitul anului un sistem comun de supraveghere bancară, a cărui implementare va reduce tensiunile de pe pieţele financiare.

 

Articol Gandul

 

Serbia, aproape de faliment

La bugetul de stat există resurse pentru plata pensiilor şi salariilor doar până în luna august. Guvernul anterior a lăsat noului guvern o situaţie dezastruoasă în economie. Se pune întrebarea cum va reuşi noua putere să îndeplinească multiplele promisiuni făcute în timpul recentei campanii electorale.

 

Candidat la funcţia de ministru al finanţelor şi economiei, liderul Regiunilor Unite ale Serbiei (URS), Mladjan Dinkic, a anunţat că la bugetul de stat mai sunt bani doar până în luna august pentru achitarea pensiilor şi salariilor. Noul guvern va trebui să se împrumute suplimentar, iar Dinkic a anunţat că pentru aceste necesităţi s-ar putea să asigure bani din creditele destinate investiţiilor. Se preconizează ca o parte din creditul acordat de Federaţia Rusă pentru revitalizarea căilor ferate, care este în valoare totală de 800 milioane dolari, să fie trecută la bugetul de stat şi se va solicita ca o parte din creditul primit de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) de asemenea să fie folosit pentru necesităţi bugetare.

 

 

 

„În sfera economică, vechiul guvern a lăsat noului guvern o situaţie dramatică a finanţelor publice, multe instituţii bugetare inutile şi o serie de proaste soluţii legislative” – subliniază Aleksandar Stevanovic de la Centrul pentru o piaţă economică liberă din Belgrad. Faptul că la buget există bani de pensii şi salarii doar până în luna august demonstrează că în prima parte a anului s-a cheltuit mai mult decât era posibil în mod real – apreciază Stefanovic şi adaugă că „noul guvern va trebui să fie rezonabil, să declare că Serbia este la un pas de faliment, că s-a cheltuit mai mult decât se putea şi că ne va fi mai rău dacă se va continua în acest ritm. Aceasta înseamnă că singura opţiune pentru Serbia este ca toţi să economisească. Mai exact nu toţi, deoarece cei din sectorul privat economisesc de mult, ci cei care lucrează în sectorul public şi primesc salarii de la bugetul de stat şi care vor trebui să împartă aceeaşi soartă cu restul societăţii”.

 

Situaţia pe care o anunţă Mladjan Dinkic, în care banii pentru investiţii sau banii de la FMI vor fi orientaţi spre bugetul de stat nu reprezintă o soluţie bună – avertizează Stefanovic. „Aceasta nu este o soluţie bună şi nu aşa putem să acoperim necesităţile bugetare, deoarece la anul viitor va fi şi mai greu. Serbia poate fi salvată doar prin economisiri şi reforme care în 3-4 ani ne vor scoate la capăt. După declaraţia lui Dinkic că trebuie să ne îndatorăm suplimentar nu văd o hotărâre fermă de a se merge în direcţia bună şi de aceea mă tem că nu se va face suficient pentru reducerea cheltuielilor publice” – consideră Stefanovic.

 

Sasa Djogovic de la Institutul pentru cercetarea pieţii, apreciază că dacă se va continua cu aceeaşi practică de inducere în eroare a opiniei publice în ce priveşte situaţia economiei Serbiei foarte uşor se va ajunge la scenariul grecesc.

 

De altfel, Djogovic spune că Serbia deja este în faliment. „Se poate spune că Serbia, fără ajutorul FMI, se află în prima fază de faliment, deoarece dacă nu se pot acoperi toate obligaţiile faţă de utilizatorii de resurse bugetare, fără îndatorări suplimentare, înseamnă că încet, dar sigur, se intră în faliment, mai ales că se găsesc tot mai puţini creditori dispuşi să acorde sprijin. Pentru a evita ca situaţia să devină mai gravă este necesar sprijinul FMI, care va fi garantul implementării de noi politici economice” – este de părere Djogovic.

Această nouă politică economică înseamnă îngheţarea pensiilor şi salariilor pentru o anumită perioadă, reforma sistemului public, reducerea subvenţiilor, reevaluarea taxelor parafiscale, precum şi inevitabila majorare a Taxei pe Valoarea Adăugată – subliniază Djogovic şi adaugă că nu consideră bună intenţia ca banii de la investiţii să finanţeze cheltuielile din sectorul public.

 

„Dar poate vor găsi soluţii mai bune, decât aceea de a se împrumuta de pe piaţa financiară internaţională pentru că aceasta va deternmina o scădere a ratingului de ţară” – apreciază Djogovic.

 

Stevanovic consideră că noul guvern n-ar trebui să aibă probleme în ce priveşte găsirea unor experţi capabili, deoarece aceştia nu trebuie să fie angajaţi politic. Pentru reformele economice mult mai importantă este voinţa politică, dar un guvern format din reprezentanţii socialiştilor, Partidului Pensionarilor şi URS cu greu va fi pregătit să înfăptuiască reformele necesare – consideră Stevanovic.

 

Articol Capital

 

Facebook se prăbuşeşte la minime istorice, pe fondul veniturilor dezamăgitoare

Facebook, cea mai populară reţea de socializare, a raportat ieri o încetinire drastică a veniturilor şi nu a oferit prognoze financiare care să tempereze îngrijorările privind perspectivele veniturilor din publicitate, ceea ce a trimis acţiunile la minim-record, transmite Reuters.

Executivii Facebook au subliniat primele semne de succes în noi servicii de publicitate, dar lipsa detaliilor despre perspectivele financiare a avut un impact slab la nivelul investitorilor care sperau la semne evidente că Facebook va reuşi să inverseze încetinirea continuă a afacerilor sale.

“Întrebarea este dacă vor obţine o re-accelerare a afacerilor de la un punct încolo? Deoarece ei nu au dat vreun indiciu, trebuie să aştepţi să vezi ce se va întâmpla”, e de părere un analist al Oppenheimer & Co.

Acţiunile Facebook, care au pierdut o treime din valoarea de la debutul din luna mai, de 38 de dolari, au spart ieri pragul de 24 de dolari într-o sesiune extinsă nebună, de după închiderea şedinţei de pe Wall Street.

Închiderea de pe Wall Street a consemnat o scădere cu 8,5% a acţiunilor Facebook, până la 26,84 dolari, pe fondul aşteptării unor rezultate slabe. Însă, cum investitorii aşteptau ceva mai mult, în sesiunea extinsă măcelul s-a intesificat, astfel că acţiunile au pierdut încă 10,7%, până la minimul istoric de 23,97 dolari. În total, Facebook a pierdut ieri aproape o cincime din valoare (18,3%).

 

Facebook a raportat o pierdere netă de 157 milioane dolari sau de 8 cenţi/acţiune, pentru al doilea trimestru, pe fondul înjumătăţirii compensaţiilor privind cheltuielile cu IPO-ul. În trimestrul similar de anul trecut, compania a obţinut un profit net de 240 milioane dolari sau de 11 cenţi/acţiune.

Excluzând taxele, Facebook a spus că a câştigat 12 cenţi/acţiune, în linie cu aşteptările de pe Wall Street.

Facebook a raportat o creştere a veniturilor de 32% în trimestrul II, până la 1,18 miliarde dolari, uşor peste aşteptările pieţei, înregistrând astfel cel mai slab ritm de creştere din trimestrul I din 2011, cea mai târzie perioadă de când compania a publicat date despre veniturile sale.

“Au depăşit uşor estimările, dar piaţa aştepta ceva mai mult şi de aceea cred că acţiunile s-au întors pe scădere după revenirea iniţială”, spune un trader de la US Global Investors.

 

Articol Capital

 

 

Isar: Romania, unica din Europa cu potential de crestere de 5% pe mai multi ani

Lucian Isar: Romania, unica din Europa cu potential de crestere de 5% pe mai multi ani – Reindustrializarea privata a Romaniei


Ministrul delegat pentru mediul de afaceri, Lucian Isar, a declarat joi, ca Romania este singura tara din Europa care are un potential de crestere de circa 5%, timp de mai multi ani.


In opinia oficialului guvernamental, argumentele sunt faptul ca tara noastra este o economie mare din perspectiva europeana, asigura macrostabilitatea, este in interiorul UE, dar nu are euro ca moneda locala, are caracteristicile unei economii emergente, ceea ce pentru un investitor inseamna rentabilitate superioara.

 

Isar a afirmat ca Romania este acum ca Polonia in urma cu 7 ani si nu are un ciclu de dezvoltare corelat cu statele mature sau cu campionii zonei, ceea ce inseamna ca este o destinatie corecta pentru investitii.

 

Ministrul delegat a mai aratat ca autoritatile se concentreaza pe pastrarea macrostabilitatii in interiorul acordurilor cu institutiile financiare internationale si pe reaprinderea economiei, incercand sa refaca un proces de reindustrializare privata a Romaniei.

 

Isar a mentionat ca in ultimii ani potentialul de crestere economica a Romaniei a scazut de la 5-6%, cat indicau modelele econometrice initial, la 2-3%, dar potentialul poate reveni la nivelul anterior, in timp ce cresterea reala se poate apropia de potential.

 

Strategia guvernului pentru mediul de afaceri romanesc

„Avem o strategie ambidextra. In primul rand, vom viza indicatori macroeconomici conform acordului cu FMI si Banca Mondiala. In al doilea rand, vrem sa repornim motoarelor de crestere economica. Incercam sa repozitionam Romania ca urmatorul punct cald pe harta investitiilor

 

 

 

Lucian Isar: „China este pregătită să înceapă proiecte de anvergură în România”

 

http://www.jurnalul.ro/interviuri/lucian-isar-china-este-pregatita-sa-inceapa-proiecte-de-anvergura-in-romania-614161.htm

Ministrul delegat pentru Mediul de Afaceri din România, domnul Lucian Isar, s-a aflat pentru câteva zile la Beijing în cadrul unei misiuni economice care a inclus China şi Coreea de Sud. În cadrul unui interviu acordat secţiei române a Radio China Internaţional, ministrul român a vorbit despre realităţile care domină relaţiile bilaterale chino-române şi despre perspectivele economice dintre cele două ţări.

 

● Domnule Ministru Lucian Isar, mă bucur să ne întâlnim la Beijing. Vă aflaţi la finalul unei misiuni economice cu o agendă încărcată în evenimente, vizite şi întâlniri cu oficialităţi chineze. Care sunt primele concluzii şi rezultate ale acestei vizite în China?

 

Aşa cum ne aşteptam, China reprezintă un partener promiţător din punct de vedere economic pentru România. China este în relaţii politice şi de prietenie cu România de un număr de ani, există un nou guvern la Bucureşti care încearcă să intensifice aceste relaţii la nivel politic cu guvernul chinez şi prin urmare trebuie să capitalizăm şi la nivel economic. După cum am văzut şi la nivel de autorităţi şi la nivel de companii, precum şi la nivel de instituţii financiare, China este pregătită să înceapă proiecte de anvergură în România. Există câteva probleme, sunt câteva aspecte legate de mediul competiţional care au fost ridicate, dar eu sunt convins că le putem repara în viitorul imediat.

 

● În mesajul prezentat, ieri, în faţa participanţilor la Masa rotundă de Cooperare Economică Româno-Chineză „Oportunităţi de investiţie în România” aţi făcut o declaraţie mai puţin întâlnită în ultimii ani în România şi anume aţi afirmat că reprezentaţi un „guvern pro-business”. Cum ar trebui înţeles acest mesaj dar mai ales ce face Guvernul de la Bucureşti pentru a mişca lucrurile în relaţia cu China?

 

Într-adevăr, chiar acesta este statesman-tul cu care am venit şi când am deschis Bursa de la Londra, acum o săptămână. Este un nou guvern, este un guvern care încearcă să refacă încrederea în economia României, este un guvern care a lansat şi un alt concept şi anume reindustrializarea privată a României, este un guvern care încearcă să stimuleze antreprenorii locali şi pe cei străini să investească şi să reconstruiască economia României. Pentru a mişca relaţia cu China, în primul rând, la nici două săptămâni, am venit să mă văd cu oficialităţile şi cu companiile. În al doilea rând am urgentat câteva aspecte care se aflau în negociere de câţiva ani. Practic, relaţia cu China datează de câţiva ani buni iar din punct de vedere al oportunităţilor economice se realizează negocieri de ani de zile, doar că nimic nu s-a finalizat. Ceea ce va face guvernul în perioada următoare este să urgenteze aceste negocieri şi să finalizeze un număr cât mai mare de tranzacţii.

 

● În acest sens, experienţa ultimilor ani a demonstrat că Beijingul este o ţintă economică preferată, însă rezultatele sunt concretizate cu precădere în zona călătoriilor de turism. Majoritatea celor care ajung aici în calitate de oameni de afaceri sunt puţin familiarizaţi cu realităţile chineze, vin cu o atitudine pliată pe realitatea din Bucureşti, ori sunt puţin pregătiţi să treacă dincolo de declaraţii de genul „vă aşteptăm să investiţi”. Care credeţi că sunt cauzele profunde care stau în calea investiţiilor chineze de mare anvergură în România?

 

Răspunsul este foarte simplu. În realitate, noi nu prea suntem, noi românii, pregătiţi pentru investiţii de anvergură. Proiectele sunt prezentate sunt la nivelul „vă aşteptăm să investiţi”, dar în momentul în care trecem la întrebări concrete, când, cum, care sunt parametrii, sunteţi pregătiţi, aveţi studii de fezabilitate, ştiţi cum să îl finanţaţi, cine vă intră în proiect … de obicei românii nu au răspuns. De obicei acesta este motivul pentru care, de exemplu, multe dintre proiectele chineze în România nu s-au concretizat.

 

Pentru că partea română nu a fost niciodată pregătită să răspundă la toate întrebările. Nu a fost pregătită pentru investiţii de anvergură. Referitor la cei care vin pe aici în vizită în Beijing şi în realitate sunt mai degrabă turişti este într-adevăr o realitate. Nu venim pregătiţi. Ei, partenerii chinezi, gândiţi-vă că sunt nişte actori economici globali, nu interacţionează doar cu actorii români, deja au intrat pe o curbă de învăţare rapidă, sunt mult mai avansaţi decât suntem noi, şi din punctul de vedere al relaţiilor comerciale, şi din punctul de vedere al structurilor de investiţie, şi din punctul de vedere al partenerilor cu care se văd zilnic. Din această perspectivă, problema este la noi, nu este la ei. Din punctul de vedere al cunoştinţelor şi înţelegerii lumii economice în care gravităm acum sunt mai bine poziţionaţi decât suntem noi.

 

● Domnule Ministru Lucian Isar, noua guvernare de la Bucureşti a declarat la investitură că este gata să redeschidă canalele de comunicare, în special de natură economică, spre Est. În acest sens, care sunt ţintele stabilite  pentru perioada următoare şi care este orizontul de aşteptare pentru concretizare?

 

Noi credem că, mai ales fiind o ţară membră în Uniunea Europeană, este important ca România să aibă o economie puternică. Pentru ca economia României să fie puternică trebuie să facem două lucruri: această reindustrializare privată şi doi, să putem să tranzacţionăm şi să intrăm în relaţii comerciale cu cât mai multe ţări. Noi avem în acest moment o concentrare a relaţiilor comerciale cu zona economică europeană, avem nişte avantaje competitive şi avem posibilitatea să deschidem noi pieţe de desfacere. Prin urmare, în următoarea perioadă, vom încerca să fim mult mai bine reprezentaţi şi mai bine poziţionaţi din punct de vedere economic. Atât pentru noi cât şi pentru Europa. O ţară europeană puternică este în avantajul întregului bloc european.

 

● Potrivit declaraţiilor premierului Victor Ponta, în a doua jumătate a acestui an, o delegaţie guvernamentală alături de premier va veni în vizită oficială în China. Prezenţa dumneavoastră aici poate fi considerată o etapă pregătitoare a evenimentului?

 

Da, prezenţa mea aici poate fi considerată şi o etapă pregătitoare a acestui eveniment. Nu ştim exact când anume. Ştiu că primul ministru român îşi doreşte o astfel de vizită tocmai pentru a impusiona nu numai relaţiile politice cât mai ales cele economice. Încercăm să deschidem cât mai multe fronturi de discuţie, să accelerăm discuţiile care au fost deschise acum mulţi ani şi să fim pregătiţi pentru respectiva vizită.

 

● O să îmi permit să insist şi o să vă întreb dacă aveţi în agenda acestor două-trei zile de discuţii, de dezbateri, de întâlniri, proiectate lucruri concrete. Care este bagajul cu care vă întoarceţi acasă, de discuţie pe masa guvernului de la Bucureşti?

 

În primul rând sunt câteva tranzacţii şi proiecte care au fost pe agenda publică în ultima perioadă şi care, de fiecare dată, au fost puse pe masă. Oricine venea să bată la uşă noi veneam cu un set de proiecte şi bineînţeles, în unele cazuri, nu suntem pregătiţi pentru aceste proiecte. Mă întorc acasă încercând să mă apropii cât mai mult de punctul în care putem să ieşim cu nişte licitaţii credibile, iar partenerii străini participanţi la aceste proiecte să creadă că într-adevăr vrem să închidem respectivele tranzacţii. Practic, trebuie să urgentăm pregătirea pentru a lansa nişte licitaţii credibile. Partea a doua este într-adevăr mediul nostru de afaceri care poate fi îmbunătăţit. Există diferite nivele de discriminare pozitivă şi negativă, iar România ar trebui să fie considerată o destinaţie investiţională de vârf în Europa. Ceea ce am spus aici şi am spus şi la Londra este că, în acest moment, România este cea mai bună ţară în care se poate investii în Europa.

 

Argumentele sunt foarte simple. În primul rând pentru că România este o ţară de dimensiune relativ mare după standardele europene. Doi, avem o economie care are caracteristici de economie emergentă, face parte din Uniunea Europeană şi avem propria monedă. Dat fiind că suntem o economie cu caracteristici de economie emergentă înseamnă că rentabilitatea unei investiţii este potenţial mai mare decât în cazul unei investiţii într-o economie matură. Avem ineficienţe mai multe care pot fi captate şi monetizate de un poenţial investitor, avem resurse care nu sunt utilizate. Mai mult, avem o migraţie relativ tânără şi folosesc tânăr cu două conotaţii. În primul rând sunt tineri cei care au plecat să lucreze în străinătate şi doi, au plecat acum câţiva ani. Prin urmare, dacă noi rezolvăm şi realizăm oportunităţi în ţară, respectivii români se pot întoarce. Este un element foarte important. Puţine ţări din zona europeană pot să se laude cu un asemenea potenţial. Dacă am oportunităţi, cu o întoarcere a românilor aş putea să menţin ritmul de creştere potenţială a economiei pentru un număr semnificativ de ani. Acestea sunt argumentele principale pentru care cred că o investiţie în România este cea mai bună din punctul de vedere al celorlalte ţări europene.

 

Suplimentar, gândiţi-vă la următorul lucru. Noi, în general, nu am făcut greşeli majore în trecut sau foarte costisitoare. Este adevărat că nu am beneficiat de oportunităţile care ni s-au arătat pe parcurs, dar nici nu avem o datorie fenomenală în urma unor greşeli majore. Mai mult, tot timpul am fost undeva la mijloc din punctul de vedere al reformelor structurale, pe care acum suntem comişi să la facem. Din această perspectivă, un investitor găseşte mai multe oportunităţi pe care poate să le monetizeze în România decât în ţări mature sau în unele care sunt tot cu economie cu structură emergentă dar care sunt mai avansate din punctul de vedere al reformelor.

 

● Domnule Ministru, vă mulţumesc, vă mai aşteptăm la Beijing.

 

Vă mulţumesc.

 

 

 

Lucian Isar: Oamenii de afaceri nu vor taxe mai mici, ci plata la timp

 

 

http://www.ziare.com/lucian-isar/ministru-delegat-pentru-mediul-de-afaceri/lucian-isar-oamenii-de-afaceri-nu-vor-taxe-mai-mici-ci-plata-la-timp-1174800

Investitorii locali nu cer autoritatilor reducerea taxelor pentru a-si putea extinde afacerile, ci mai curand vor ca relatia dintre ei si stat sa se imbunatateasca, sustine Lucian Isar, ministru delegat pentru mediul de afaceri.

 

„Nu este reducerea taxelor, ci imbunatatirea relatiei si termenelor de plata in relatia cu autoritatile locale. Aici trebuie imbunatatit timpul de raspuns si eficienta birocratica. De asemenea, procedurile de reorganizare pot fi imbunatatite. Prin initiative cum ar fi noua lege a IMM-urilor care va fi aprobata in curand, actionam energic pentru corectarea acestor probleme”, a declarat Isar intr-un interviu acordat Evenimentul Zilei.

 

Oficialul guvernamental a mai precizat ca a avut numeroase intalniri, in ultimele 40 de zile, de cand a fost investit, cu reprezentantii mediului de afaceri pe care a incercat sa-i convinga de faptul ca Executivul Victor Ponta este unul „pro-business”.

 

„Intalnirile cu mediul de afaceri au fost foarte productive, in sensul in care am incercat permanent sa le dovedim ca suntem un guvern pro-business, care doreste sa se implice mult mai activ in rezolvarea problemelor cu care se confrunta mediul de afaceri.

 

Ca atare, ne-am implicat in probleme semnalate de mediul de afaceri, explicand cu argumente de business care sunt restrictiile si elementele care trebuie incluse in solutia finala. Colaborarea cu organizatiile la nivel patronal poate fi imbunatatita, iar in perioada urmatoare va fi lansat un Consiliu Consultativ pentru Relansare Economica”, a completat Lucian Isar.

 

Nu in ultimul rand, ministrul delegat pentru mediul de afaceri a mai punctat faptul ca a lansat deja un „dialog cu cu toate reprezentantele economice straine in Romania” si a inceput „activitatea pregatitoare pentru lansarea a 8 poli de crestere in toata tara”.

 

„Numirea mea a avut loc acum o luna si 10 zile. In acest timp am lansat initiative complexe pentru atragerea investitiilor straine. Am lansat un dialog cu toate reprezentantele economice straine in Romania si am inceput activitatea pregatitoare pentru lansarea a 8 poli de crestere in toata tara. Am reluat si imbunatatit procesul de selectie a managementului privat pentru companiile statului.

 

In perioada urmatoare se va finaliza restructurarea arhitecturii de consilieri externi, un institut de pregatire in relatii economice internationale, legea IMM-urilor a iesit din perioada de dezbatere publica si a fost inclusa pe legea de abilitare”, a precizat Lucian Isar.

 

 

 

 

Lucian Isar: România va lansa câteva fonduri similare cu cele de private equity

 

 http://www.evz.ro/detalii/stiri/lucian-isar-romania-va-lansa-cateva-fonduri-similare-cu-cele-de-private-equity-989270.html#ixzz1zAVLHD1A  

 

Statul român va lansa câteva fonduri similare cu fondurile de private equity, care investesc în societăţi nelistate la bursă, a declarat astăzi, la conferinţa anuală a fondurilor de investiţii din Europa de Sud-Est, ministrul delegat pentru mediul de afaceri, Lucian Isar.

 

„Statul va lansa câteva fonduri similare cu cele pe care le conduceţi dumneavoastră, nu neapărat ca să vă facem concurenţă, dar avem nevoie de mai mulţi vectori în aceeaşi direcţie. Trebuie să populăm întreaga economie şi cu un alt tip de ecologie. Nu cred în acea teorie potrivit căreia antreprenorii noştri sunt mai slabi sau mai prost pregătiţi ca aceia din afară, dar eu cred că aceia din afară sunt susţinuţi de o altă arhitectură”, a afirmat Isar.

 

Ministrul delegat pentru mediul de afaceri a arătat că autorităţile încearcă să lucreze la o altă arhitectură (a mediului de afaceri – n.r.), atât la nivel legislativ, dar şi populând economia cu diferiţi actori, având burse şi fonduri mai puternice, şi mai mulţi antreprenori care au început să înveţe cum se joacă acest joc în ţările care au performat.

 

 

 

INTERVIU. Lucian Isar: Până acum a fost promovat un model fals: expansiune economică prin austeritate

 

 

Autor:  Raluca Florescu

http://www.evz.ro/detalii/stiri/interviu-lucian-isar-oamenii-de-afaceri-nu-cer-reducerea-taxelor-dar-vor-ca-statul-sa-si-988417.html#ixzz1zAVwRKJ3

Sistemul fiscal din România este apreciat de investitorii străini, dar aceştia sunt deranjaţi de disfuncţionalităţile care există la nivelul autorităţilor şi de birocraţie, a spus Lucian Isar, ministru delegat pentru mediul de afaceri, într-un interviu pentru EVZ. Este concluzia la care a ajuns ministrul român după întâlniri cu investitori din China, Coreea dar şi Austria. Curând, acesta va înfiinţa Consiliul Consutativ pentru Relansare Economică care va include oameni de afaceri cu care se va consulta periodic.

 

Sursa: capital.roEvenimentul Zilei: Care sunt principalele dumneavoastră realizări de când aţi fost numit ministru delegat pentru mediul de afaceri? Ce planuri aveţi pentru perioada următoare?

Lucian Isar: Numirea mea a avut loc acum o lună şi 10 zile. În acest timp am lansat iniţiative complexe pentru atragerea investiţiilor străine. Am lansat un dialog cu toate reprezentanţele economice străine în România şi am început activitatea pregătitoare pentru lansarea a 8 poli de creştere în toată ţara. Am reluat şi îmbunătăţit procesul de selecţie a managementului privat pentru companiile statului. În perioada următoare se va finaliza restructurarea arhitecturii de consilieri externi, un institut de pregătire în relaţii economice internaţionale, legea IMM-urilor a ieşit din perioada de dezbatere publică şi a fost inclusă pe legea de abilitare.  

 

Ce investiţii noi sunt anunţate pentru România în acest an?

Pentru a nu avea surprizele neplăcute din trecut, autorităţile nu vor comunica referitor la acest aspect decât cu acordul investitorilor.  

 

Care sunt principalele modificări la nivel fiscal sau ce stimulente ar trebui acordate, aşa încât România sa fie mai interesantă decât statele din jur, în ochii investitorilor străini?

Din perspectivă fiscală, România stă bine în ochii investitorilor străini. Mai degrabă trebuie rezolvate aspectele vizând disfunctionalităţi existente la nivel de autorităţi şi birocraţie.  

 

Care este cea mai importantă doleanţă a investitorilor locali pentru a continua extinderea afacerilor?

Nu este reducerea taxelor ci imbunătăţirea relaţiei şi termenilor de plată în relaţia cu autorităţile locale. Aici trebuie îmbunătăţit timpul de răspuns şi eficienta birocratică. De asemenea procedurile de reorganizare pot fi îmbunătăţite. Prin iniţiative cum ar fi noua lege a IMM-urilor care va fi aprobată în curând, acţionăm energic pentru corectarea acestor probleme.  

 

Care ar trebui să fie principalii parteneri comerciali ai României în perioada următoare, pentru ca revenirea economică să se consolideze?

Focusul nostru cuprinde toate pieţele cu investitori dornici să investească într-un profil investiţional similar cu cel al României: stabilitate macroeconomică, profil de economie emergentă. Relaţiile comerciale nu vor mai fi monodirecţionate deoarece produsele şi serviciile au capacitatea de a găsi pieţe.

 

Care au fost principalele greşeli de ordin economic făcute de guvernanţi în criză?

Au promovat fără nuanţe o paradigmă economică dovedită a fi falsă şi anume expansiune economică prin austeritate.   Cum se derulează întâlnirile cu mediul de afaceri?

 

Ar fi utililă o consolidare la nivel patronal, aşa încât doleanţele investitorilor să fie unitare?  

Întâlnirile cu mediul de afaceri au fost foarte productive, în sensul în care am încercat permanent să le dovedim că suntem un guvern pro-business, care doreşte să se implice mult mai activ în rezolvarea problemelor cu care se confruntă mediul de afaceri. Ca atare, ne-am implicat în probleme semnalate de mediul de afaceri, explicând cu argumente de business care sunt restricţiile şi elementele care trebuie incluse în soluţia finală. Colaborarea cu organizaţiile la nivel patronal poate fi îmbunătăţita, iar în perioada următoare va fi lansat un Consiliu Consultativ pentru Relansare Economică.  

 

Marius Zgureanu 

 

STUPOARE: Costul supracapacității din industria auto: 7,4 mld. euro pe an

Problema producției excesive de mașini care nu își găsesc cumpărători devine, pe zi ce trece, mai gravă pentru producătorii auto europeni care nu au avut inspirația de a se extinde către mari piețe precum SUA sau China. Un studiu UBS arată că supracapacitatea costă anual nu mai puțin de 7,4 miliarde de euro.

Grupurile Fiat, PSA și Renault sunt cele care duc în spate cea mai mare parte a problemei supracapacității. Asta pentru că au ratat startul în goana după alte piețe decât cea europeană. Dacă în urmă cu cinci ani, vânzările din Europa nu păreau a se opri din creștere, acum, fiecare trimestru arată un recul care nu pare a avea, prea curând, sfârșit.

În ciuda faptului că țineau clienții în așteptare între una și șase luni pentru a le livra o comandă riscând să îi piardă în favoarea altor grupuri auto, producători precum Volkswagen, BMW sau Daimler au început încă din anii 90 să își întindă tentaculele către zone ca Statele Unite, China, India, sau Rusia.

Considerând că întâi trebuie să își securizeze o cotă de piață cât mai mare în Europa pentru ca, abia apoi, să migreze către alte continente, italienii și francezii și-au lăsat concurenții germani să „fure startul” fără nicio reacție evidentă. Această lipsă de intuiție, sau teamă de risc, s-au dovedit greșeali enorme care, acum, costă scump și pot fi cu greu corectate. Analiștii IHS Automotive consideră că, după cinci ani de vânzări în scădere pe piața din Europa, supracapacitatea va atinge în acest an două milioane de unități.

Raportate la o piață maximă de 13,5 milioane de unități, cele două milioane de vehicule construite doar pentru a își pierde valoarea în parcurile închise ale producătorilor sau dealerilor reprezintă o piatră de moară agățată, în special, de gâtul tridentului franco-italian, PSA – Renault – Fiat, rămas ancorat în piața europeană.

Șeful ACEA se bate cu morile de vânt

Sergio Marchionne, șeful Fiat și actual președinte al Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), încearcă din răsputeri să atragă guvernele europene în lupta pentru salvarea industriei auto sau, mai exact, a grupurilor care își văd bilanțul scris cu roșu la fiecare nouă raportare. Atât el cât și colegii săi francezi de la PSA și Renault sunt dependenți de subvențiile pentru achiziția de mașini noi și, din această cauză, sunt obligați la solicitarea guvernelor plătitoare să mențină deschise uzine cu costuri ridicate care produc pe stoc.

Din nefericire, șeful ACEA nu a reușit până acum să obțină sprijinul Bruxelles-ului pentru măsurile dure de restructurare, ba chiar, conform Bloomberg, comisarului pentru industrie Antonio Tajani, pare gata să anunțe un nou plan de redresare a sectorului care nu conține însă măsuri de reducere a supracapacității, ci doar noi subvenții pentru vehiculele verzi.

Prin urmare, deocamdată, producătorii auto cu pierderi se află între ciocan și nicovală, neavând nici posibilitatea de a închide uzine și nici cea de a își vinde producția excedentară. „Această situație este greu de suportat. Rsicul este acela de a pierde bani la fiecare mașină produsă în fabrici care funcționează la capacitate scăzută”, susține Xavier Caroen, analist la Kepler Capital Markets. Conform lui Philippe Houchois, analist la UBS Londra, în timp ce VW, BMW și Daimler au o capacitate excedentară sub 10%, celelalte grupuri europene se zbat între 25% și 40%. Această diferență este, de altfel, unul dintre motivele pentru care încercările lui Marchionne nu sunt ascultate de oficialii CE.

„Planul lui Marchionne este o poveste frumoasă”, consideră Giuseppe Berta, profesor la Universitatea Bocconi din Milano care a scris mai multe cărți despre grupul italian Fiat. „Europa nu are nici fonduri, nici voință politică, pentru a ajuta producătorii auto să închidă uzine sau să reducă drastic forța de muncă”, încheie acesta.

Articol Capital 

Ford va produce încă un model la Craiov

Directorul general Ford România, Henrik Nenzen, a anunţat că producătorul auto va construi în curând încă un model la fabrica din Bănie, după lansarea din această lună a producţiei noului B-Max 

Ford are planuri mari la Craiova. După prezentarea din martie a noului model B-Max, a cărui lansare oficială este programată pentru 25 iunie, cu livrări începând cu sfârşitul lunii august, producătorul auto vrea să construiască un nou model la fabrica din Bănie.

„Vom adăuga un alt model la această fabrică deoarece Craiova va fi una dintre megauzinele Ford din Europa”, a declarat pentru „Adevărul” Henrik Nenzen, directorul general al Ford România. El nu a oferit însă şi alte detalii.

Capacitate totală de 300.000 de vehicule

Nenzen a explicat că uzina de la Craiova are o capacitate de producţie mult mai mare decât cea estimată pentru noul model B-Max – 60.000 de unităţi în acest an. „Capacitatea de producţie depinde de cererea din Europa. Dar capacitatea totală a fabricii, după ce am investit aproape un miliard de dolari, este de 300.000 de vehicule”, a adăugat Nenzen.

În plus, fabrica din Bănie va avea şi o capacitate de producţie de 300.000 de motoare EcoBoost. Acest tip de motor va echipa, pentru început, modelele Focus şi B-Max, dar, în viitor, se va regăsi şi pe alte autovehicule Ford.

Producătorul auto a demarat luna trecută producţia noului motor Eco­Boost pe benzină de 1 litru şi 100 CP sau 125 CP în cadrul uzinei auto de la Craiova. Până la finele acestui an se vor produce 30.000 de unităţi, iar la anul vor fi produse 150.000 de unităţi.

Directorul general al Ford nu exclude construcţia, în viitor, a unei alte unităţi propulsoare la Craiova. „Acest lucru se poate întâmpla în viitor, dar nu a fost confirmat încă niciun plan în acest sens”, a spus Nenzen. Şi cum orice investitor din România se plânge de starea infrastructurii, cei de la Ford cer ajutorul Guvernului în această privinţă.

„Avem nevoie de ajutor cu infrastructura din jurul fabricii. Logistica acestei fabrici este complicată, un camion va veni şi altul va pleca la fiecare cinci minute. Aşa că avem nevoie de drumuri foarte bune în jurul fabricii, în împrejurimile Craiovei, dar şi între Craiova şi Piteşti. Sperăm că vom primi o autostradă între cele două oraşe în viitorul apropiat”, a spus directorul general al Ford România.

Multe dintre vehiculele care vor pleca spre pieţele europene vor fi transportate cu camioane sau cu trenuri spre Constanţa şi, de acolo, cu vapoare. Astfel, timpul de tranzit va fi unul foarte mare. „Când piaţa din Europa a văzut acest lucru, a fost un şoc pentru că nu credeau că poate atât de mult”, a adăugat oficialul Ford România.

„Rabla”, bună pentru stat şi pentru producători

Nenzen este de părere că programul de reînnoire a parcului auto „Rabla” este unul foarte important şi că, în condiţiile actuale de piaţă, atât producătorii, cât şi importatorii au nevoie de sprijin din partea Guvernului. El a adăugat că astfel de programe sunt benefice şi statului român, pentru că încasează TVA din vânzarea autoturismelor.

„Statul primeşte în prezent un venit de aproximativ două miliarde de lei din TVA din vânzarea de maşini noi. Dacă s-ar vinde mai mult, statul ar putea încasa la buget cinci miliarde de lei din vânzarea a mai multor maşini noi în locul importului de autoturisme second-hand”, a mai explicat Nenzen.

„Vom adăuga un alt model la această fabrică deoarece Craiova va fi una dintre megauzinele Ford din Europa.”

„Avem nevoie de ajutor cu infrastructura din jurul fabricii. Logistica acestei fabrici este complicată, un camion va veni şi altul va pleca la fiecare cinci minute.”

Articol Adevarul

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.