România are șanse să câștige RĂZBOIUL economic cu UNGURII!

De zeci de ani privim cu jind spre vecinii mai înstăriți de la vest. E oare posibil să le egalăm nivelul de dezvoltare? Evoluția ultimelor decenii sugerează că merită să încercăm.

În ultimele luni, indicatorul de sentiment economic ZEW-Erste Group arată că România are unele dintre cele mai bune perspective economice pe termen scurt din regiune. Marea majoritate a oamenilor de afaceri și experților intervievați au indicat, în schimb, o lipsă totală de încredere în viitorul apropiat al economiei maghiare.

În același timp, dacă Moddy’s a menținut România în categoria „investment grade“ pe întreaga perioadă a crizei economice, iar Fitch ne-a readus în iulie 2011 în rândul economiilor în care este sigur să investești (doar Standard&Poor’s plasându-ne în continuare în rândul investițiilor speculative), economia maghiară a fost coborâtă, în urmă cu câteva luni, în categoria „junk“ de către toate cele trei mari agenții de rating. Și Comisia Europeană, și FMI văd PIB-ul Ungariei stagnând sau chiar scăzând ușor în 2012. În timp ce al nostru ar trebui să se majoreze cu circa 2%.

O modificare radicală de atitudine față de anii ’90, când firmele occidentale luau cu asalt Budapesta (în 1995, de pildă, investițiile străine per capita erau de 500 de dolari în Ungaria, față de 18 dolari în România). De fapt, multe s-au schimbat în raporturile dintre cele două economii în ultimele decenii. Și pare că aderarea la UE ne-a prins mai bine nouă decât  ungurilor.

Optimismul din statistici

Dacă în 1990 PIB-ul pe cap de locuitor era aproape dublu (cu 93% mai mare) în Ungaria față de România, iar în 2004 ajunsese aproape triplu (cu 189% mai mare), în timp am tot recuperat din diferență, iar azi produsul intern brut per capita este cu „doar“ 70% mai mare la vecinii de la apus. Și capitalizarea companiilor listate spune multe despre nivelarea diferențelor dintre cele două economii. În 2000, aceasta era de 2,9% din PIB în România, față de 14,9% din PIB în Ungaria. În 2010, datele Băncii Mondiale arată că acest indicator era aproximativ egal (circa 20% din PIB) în cazul ambelor țări.

Toate aceste progrese la nivel macro sunt vizibile și în plan individual. În 2004, când Ungaria a intrat în UE, salariul mediu net al unui român (150 de euro) reprezenta 40% din cel al unui cetățean maghiar. În 2011, primul a ajuns la circa 350 de euro și era egal cu 70% din leafa medie din Ungaria. În urmă cu zece ani, aveam cam 135 de autovehicule la mia de locuitori, în timp ce Ungaria, cu 320 de mașini la mia de locuitori, era aproape de media continentală. În 2011, am ajuns la circa 290 de autovehicule/1.000 loc., în timp ce ungurii au crescut mult mai lent, până la 375 de mașini/1.000 loc. Mai mult, se pare că parcul auto românesc era, în 2011, cu circa un an mai tânăr decât cel maghiar.

Un alt exemplu: dacă în 2000 erau în Ungaria de trei ori mai multe telefoane mobile decât în România raportat la numărul de locuitori, în 2011 la noi existau 124 de SIM-uri active la suta de locuitori, în timp ce la vecinii din vest acest indicator era de 117. Și evoluția proporției utilizatorilor de internet spune ceva despre modul în care se micșorează distanța dintre cele două țări: 15% versus 28% în 2004 (aproape dublu în Ungaria) față de 40% versus 65% în 2010.

Sunt însă și capitole la care este greu de crezut că lucrurile se vor putea schimba radical în decursul câtorva ani. Deși avem o țară de două ori mai populată și de aproape 2,5 ori mai mare, rețeaua noastră de autostrăzi este de peste trei ori mai mică decât a maghiarilor (390 km la noi față de 1.300 km la ei). În plus, în România aproape jumătate din populație trăiește la țară, față de mai puțin de o treime în Ungaria. Mai mult, 30% din populația ocupată lucrează în agricultură, comparativ cu doar 5% la vecinii de la apus.

CONFRUNTAREA MACROINDICATORILOR

Criza a afectat în mod relativ diferit cele două țări. Majoritatea analiștilor par să creadă acum că perspectivele României sunt mai bune.

România 

2009     2010    2011

Creștere economică (%)        -6,6       -1,6     2,5

Deficit bugetar (% din PIB)   -7,2       -6,5    -4,3

Rata șomajului (%)                 6,9        7,3     7,4

Datorie publică (% din PIB)   23,6      30,5   33,3

 

Ungaria

2009    2010    2011

Creștere economică (%)          -6,8      1,3       1,7

Deficit bugetar (% din PIB)     -4,5     -4,3      -5,5

Rata șomajului (%)    6,9           10      11,2     10,9

Datorie publică (% din PIB)    79,8      81,4     80,6

 

Un articol Capital